Plafonul veniturilor anuale ale unui partid politic provenite din cotizații de membru și donații trebuie micșorat de 30 de ori. Totodată, plafonul donațiilor făcute de către o persoană fizică sau juridică unui sau mai multor partide într-un an bugetar trebuie micșorat de 50 de ori. Cu aceste propuneri vin Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) și Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM).
Directoarea de programe în cadrul CPD, Rodica Ivașcu, a menționat că în prezent veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizații de membru și donații nu pot depăși echivalentul a 0,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. Se propune reducerea plafonului până la 0,01%. Cât privește donațiile făcute de o persoană fizică într-un an bugetar, acum acestea nu pot depăși 200 de salarii medii lunare pe economie și 400 de salarii în cazul persoanelor juridice. Propunerea e ca plafonul donațiilor să fie redus până la patru salarii medii în cazul persoanelor fizice și până la opt salarii medii în cazul celor juridice.
Rodica Ivașcu a menționat că actualmente partidele politice au dreptul să primească anual finanțare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, în baza unui regulament aprobat de aceasta. Cuantumul alocațiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat și se distribuie partidelor proporțional cu performanțele obținute – 50% la alegerile parlamentare și 50% la alegerile locale. CPD și CNTM propun ca această cotă procentuală să fie redusă până la 0,1% din veniturile bugetului de stat. Totodată, cele 50%, atât în cazul scrutinului parlamentar, cât și local urmează să se împartă după cum urmează: 35% proporțional cu performanțele obținute la alegeri, 10% proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor și 5% proporțional cu tinerii aleși.
Reprezentanții celor două structuri mai propun ca 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea participării femeilor în procesul politic și electoral, iar 10% din valoarea alocațiilor primite să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor.
Alina Andronache, consultantă CPD, a declarat că modificările se impun în condițiile în care costul financiar al vieții politice este în creștere, iar tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțin „avuți”, comparativ cu bărbații din politică. Potrivit ei, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și a femeilor în procesul decizional.
Secretarul general al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Igor Ciurea, a declarat că actualmente reprezentarea tinerilor este cu mult sub 10%, existând mai multe bariere. Un studiu al CPD arată cel mai mare obstacol sunt cheltuielile pe care le are un candidat electoral, iar tinerii nu sunt cei care au cei mai mulți bani.