Promo-LEX recomandă micşorarea plafonului donaţiilor pentru partide

Asociaţia Promo-LEX recomandă revizuirea legislaţiei electorale, în special prin micşorarea plafonului donaţiilor către partidele politice, care astăzi este de 200 de salarii medii din partea persoanele fizice şi nu mai mult de 400 de salarii medii în cazul persoanelor juridice. Recomandarea se conţine într-un studiu care vizează finanţarea campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui ţării. O altă sugestie ţine de interzicerea publicităţii electorale plătite, transmite IPN.

Concurenţilor electorali li se solicită să nu admită utilizarea resurselor administrative în activităţile lor electorale, să asigure transparenţă în acumularea veniturilor şi la utilizarea mijloacelor financiare  în perioada de colectare a semnăturilor de la susţinători.

Potrivit Misiunii de Observare a Alegerilor Promo-LEX, cel puţin 7,6 milioane de lei nu au fost reflectaţi în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali în campania electorală din acest an. Majoritatea cheltuielilor nedeclarate se referă la retribuirea muncii personalului de campanie, dar şi la recompensele pentru voluntari şi observatori. Nu au fost raportate regulamentar nici cheltuielile pentru publicitatea stradală şi cea mobilă, şi nici pentru întreţinerea sediilor de campanie.

Preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, prezentă la atelierul de lucru organizat de Promo-LEX, a spus că experienţa altor state demonstrează că transparenţa în finanaţarea partidelor şi a campaniilor electorale poate majora interesul cetăţenilor faţă de viaţa politică. La fel, poate mări încrederea alegătorilor.

Asociaţia Promo-LEX a analizat şi implementarea legislaţiei electorale în celelalte ţări membre ale Parteneriatului Estic. Nicolae Panfil, coordonator de program la Asociaţia Promo-LEX, a remarcat că Republica Moldova, deşi stă mai bine decât alte ţări din PaE la capitolul aplicării legislaţiei electorale, mai are de învăţat spre exemplu de la Georgia, care a implementat cele mai multe reforme în acest domeniu.

Potrivit lui Nicolae Panfil, în Belarus, Georgia şi Ucraina nu există un organ electoral central asemeni CEC-ului din Moldova. Cu toate acestea, Georgia are un serviciu de stat de audit care reglementează procesul de finanţare a partidelor şi a campaniilor. În acelaşi timp, Azerbaidjan şi Armenia au comisii electorale centrale, ca şi Moldova. Dar, cât ţine de situaţia din Azerbaidjan, observatorii naţionali şi internaţionali au dubii că acest organ acţionează independent.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.