Legile adoptate de Parlament ca rezultat al muncii unui grup de lucru în cadrul proiectului comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova” nu își fac pe deplin efectul. Pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară adoptarea întregului pachet de legi, care sunt opt în total, și eventual de completat cu altele care se cer. Părerea a fost exprimată de către Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice, în cadrul unui eveniment de totalizare a proiectului. Expertul media a menționat că trebuie gândită inclusiv modalitatea de implementare a documentelor deja adoptate.
Cele patru legi elaborate pe platforma grupului de lucru și adoptate în lectură finală sunt: Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, Concepția națională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova, Legea privind atragerea investițiilor străine în domeniul producției de film și alte opere audiovizuale și Concepția securității informaționale a Republicii Moldova. În primă lectură au fost adoptate: Legea cu privire la publicitate, proiectul de modificare și completare a mai multor legi, inclusiv a Legea privind accesul la informație, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea privind protecția datelor cu caracter personal, altele. Alte două proiecte au fost doar înregistrate în Parlament.
Potrivit lui Peter Michalko, ambasadorul UE în Moldova, mass-media este unul dintre pilonii construcției democratice. Proiectul „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova” a venit, de asemenea, să îmbunătățească politicile editoriale și să diversifice producția radiodifuzorului public. Proiectul a creat un centru de instruire pentru a contribui la îmbunătățirea calității și recunoașterea publică în societate a radiodifuzorului public, a oferit asistență în funcționarea acestuia, a achiziționat echipament și a instruit formatori etc. Diplomatul spune că ar dori să vadă progrese în privința adoptării celorlalte legi, ce țin de publicitate, stimulentele fiscale și accesul la informație, care împreună cu legația deja adoptată ar crea un cadru juridic calitativ mai bun pentru mass-media.
Ambasadoarea acreditată pe lângă Consiliul Europei, Corina Călugăru, crede că este nevoie de determinarea fiecărui actor pentru a continua colaborarea și poziționarea fermă a mass-mediei. Domeniile care nu au fost acoperite de acest proiect, dar vor fi reflectate în viitorul proiect țin de combaterea discursului de ură și a dezinformării.
Președintele CCA, Dragoș Vicol, a spus că unica insatisfacție legată de proiect ține de faptul că intrarea în vigoare a Codului serviciului media audiovizuale coincide cu perioada electorală. Ținând cont de faptul că turațiile alegerilor parlamentare se vor simți mai acut din ianuarie și că asupra CCA au planat mereu suspiciuni în ceea ce privește echilibrul față de concurenții electorali, Dragoș Vicol a rugat partenerii europenii ca, pe perioada campaniei electorale, să delege câte un expert în regim full-time în CCA, care să participe la toate etapele de monitorizare a campaniei electorale.
Grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media a fost creat susținerea financiară a Freedom House, Internews și Ambasadei SUA.
