Proiectul noii Constituţii a Republicii Moldova, prezentat sâmbătă, 20 martie, de către Comisia pentru reforma constituţională prevede alegerea preşedintelui prin vot direct, posibilitatea de a vota de la 16 ani, posibilitatea de a deveni deputat de la 21 ani, limba oficială a ţării – româna, iar în loc de raioane – sectoare, transmite Info-Prim Neo.
Preşedintele comisiei, Victor Popa, a spus că noul proiect al Constituţiei conţine 31 de articole noi, altele au fost modificate şi completate, astfel încât legea supremă va conţine 156 de articole, faţă de 143 în prezent. Constituţia nouă va putea fi adoptată doar de către popor, iar modificarea acesteia se va putea face atât pe calea unui referendum, cât şi în parlament.
Potrivit proiectului prezentat, Republica Moldova ar putea deveni semiprezidenţială, întrucât se propune ca şeful statului să fie ales direct de către popor, şi nu de parlament, aşa cum este acum. Mandatul şefului statului rămâne de 4 ani, iar preşedinte poate deveni persoana care a împlinit vârsta de 40 de ani. Totodată, se precizează că şeful statului va putea fi demis prin referendum.
Deputaţi pot deveni persoanele care au împlinit 21 de ani. La fel ca şi prim-miniştrii, aceştia vor depune jurământ. Acum se poate ajunge în parlament de la 18 ani. Victor Popa, preşedintele Comisiei pentru reforma constituţională, spune că parlamentarii ar trebui să aibă măcar facultatea terminată.
Experţii în drept constituţional au oferit două variante pentru articolul cu privire la limba oficială a Republicii Moldova. Prima variantă spune că limba oficială este limba română, cea de-a două spune că „limba oficială a Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică”.
Victor Popa a spus că organizarea administrativ-teritorială nu trebuie schimbată acum, ci abia după alegerile locale din 2011. Potrivit proiectului, în noua organizare administrativ-teritorială, raioanele se vor transforma în sectoare în care se vor plasa serviciile publice desconcentrate conduse de către subprefect.
Participarea la vot ar putea fi admisă de la 16 ani, o practică existentă în ţările europene. „Juridic maturitatea va rămâne la 18 ani, iar maturitatea politică de la 16 ani”, a spus Victor Popa.
Comisia pentru reforma constituţională a expus şi propunerea ca mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale să fie pentru 9 ani, iar numărul acestora să fie majorat de la 6, în prezent, la 9.
Procurorii Procuraturii Generale ar putea obţine statut de magistraţi. Totodată, se propune ca în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să fie o cameră a procuraturii şi una a avocaturii. Procurorul general va putea fi numit de către parlament, dar la propunerea camerei procurorilor.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut membrilor comisiei să mai analizeze proiectul, iar miercuri, 24 martie, să vină cu o decizie finală. După aceasta, proiectul noii Constituţii va fi expediat spre avizare Comisiei de la Veneţia.
La întrunirea de sâmbătă, 20 martie, membrii comisiei au discutat şi Legea cu privire la procedura de adoptare a Constituţiei Republicii Moldova. Legea spune că proiectul Constituţiei trebuie supus aprobării prin referendum republican după adoptare de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Acesta va putea fi votat după două lecturi. Dacă nu obţine numărul de voturi necesar, proiectul Constituţiei se consideră nul.
