Activiștii de mediu trag un semnal de alarmă către autorități că edificarea sistemului hidroenergetic pe Nistru va distruge acest râu în câteva decenii. Într-o conferință de presă la IPN, Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a declarat că menținerea Nistrului nu înseamnă doar apă potabilă, ci și menținerea vieții într-un bazin de cel puțin 72 de mii de kilometri pătrați.
Potrivit lui Alecu Reniță, dacă proiectul hidroenergetic va fi realizat, Nistrul își va pierde toate caracteristicile naturale, va fi transformat într-un lanț de cascade, iar timp de câteva decenii se va transforma într-o lungă mlaștină. Ecologistul susține că, în contextul schimbărilor climatice, când sursele de apă potabilă scad, valoarea Nistrului este cu atât mai importantă, deoarece altă sursă de apă potabilă în această regiune nu există.
Potrivit liderului Mișcării Ecologiste din Moldova, este necesar ca întregul segment de 1362 de kilometri al râului Nistru să fie administrat în comun de Republica Moldova și de Ucraina conform standardelor prevăzute în convențiile internaționale. În prezent, râul este fragmentat, iar fiecare regiune îl exploatează conform propriului interes, fără să țină cont de impactul asupra întregului ecosistem.
Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul Național de Mediu, a menționat că în ultimii ani se înregistrează un impact negativ asupra ecosistemului râului Nistru. Nivelul de poluare a râului a crescut. De asemenea, este afectată biodiversitatea din cauza scăderii cantității de apă și cel mai mult se observă acest fenomen în partea Nistrului de jos, unde canalele sunt practic secate. Au dispărut mai multe specii de pești și s-a distrus mediul natural al mai multor specii de păsări.
Ina Coșeru, membră a platformei societății civile pe dimensiunea protecției mediului în cadrul Parteneriatului Estic, a menționat că Republica Moldova și Ucraina și-au asumat prin semnarea Acordului de Asociere angajamentul să își racordeze legile privind protecția mediului înconjurător la standardele europene. În procesele de negocieri ale comisiei mixte moldo-ucrainene, partea ucraineană susține că înființarea hidrocentralelor este o practică obișnuită în toată lumea și nu consideră că acest proiect va avea un impact negativ asupra râului. Societatea civilă solicită autorităților din Moldova să nu-și dea acordul pentru acest proiect atât timp cât nu există un studiu al impactului de mediu. Ina Coșieru a mai spus că, dacă autoritățile nu vor ține cont de solicitare și vor permite construcția complexului hidroenergetic, ONG-urile de mediu vor organiza proteste în fața Guvernului și Ambasadei Ucrainei. Activiștii sunt hotărâți să lanseze o campanie de strângere de semnături pentru o petiție împotriva acestui proiect, care va fi depusă la Guvernul Republicii Moldova, Guvernul Ucrainei și Comisia Europeană.
