Unica acțiune implementată din cele „20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic pentru 2020”, adică rezultate tangibile pentru cetățeni, este deschiderea Școlii Europene a Parteneriatului Estic, în Tbilisi, Georgia. Toate celelalte acțiuni și grupuri de acțiuni înregistrează un progres moderat, fie sunt fie în proces de implementare conform orarului. Evaluarea a fost făcută de către Institutul pentru Politici și reforme Europene (IPRE) în cadrul unui raport, transmite IPN.
Potrivit directorului executiv IPRE, Iulian Groza, în document Comisia Europeană s-a axat pe subiecte intersectoriale, dezvoltare economică și oportunități de piață, instituții consolidate și bună guvernare, conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, precum și mobilitate și contacte interumane. Documentul se referă la toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic. În cazul Moldovei, unele dintre ele au fost atinse înainte de aprobarea obiectivelor, cum ar fi: cadrul constituțional pentru egalitatea între femei și bărbați și non-discriminarea, liberalizarea regimului de vize etc.
Acțiunile stabilite pentru domeniile intersectoriale sunt în curs de implementare. Cooperarea cu societatea civilă a înregistrat progrese limitate, comunicarea ONG-urilor cu instituțiile statului a fost dificilă, în special din cauza inițiativelor de restricționare sau control al activității reprezentanților societății civile, inclusiv prin inițiative legislative. Acțiunile pentru sprijinirea ÎMM-urilor, a comerțului și implementării ZLSAC au fost evaluate ca fiind în curs de implementare conform orarului. Au progresat moderat acțiunile ce țin de accesul la finanțare și crearea locurilor de muncă la nivel local și regional. Potrivit experților, schimbarea acestei situații ar fi posibilă cu condiția consolidării autorităților publice locale, care actualmente sunt fragmentate excesiv.
Cât ține de implementarea reformelor judiciare-cheie, a mecanismelor de asigurare a supremației legii și combatere a corupției, a fost înregistrat un progres moderat. La nivel de politici au fost întreprinse acțiuni pentru a îmbunătăți procesul de autoorganizare a organelor judecătorești și procuraturii. Procesul de numire a judecătorilor și procurorilor rămâne a fi pus la îndoială în ceea ce ține de promovarea corectă și în bază de merite. Anchetele inițiate împotriva judecătorilor și procurorilor, dar și împotriva celor implicați în frauda bancară rămân neîncheiate.
Extinderea rețelelor esențiale transeuropene de transport TEN-T, alimentarea cu energie electrică, eficiența energetică și mediul au fost evaluate ca fiind în curs de implementare. Moldova a transpus cea mai mare parte din cel de-al treilea pachet al legislației energetice. Și-a asumat reducerea emisiilor de CO2, a aprobat legislația națională și documentare de planificare strategică pentru a promova energia regenerabilă și a spori eficiența de utilizare a resurselor energetice.
Prezent la evenimentul de prezentare a studiului, Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a menționat că în 2019 se împlinesc zece ani de la înființarea Parteneriatului Estic. Principalele realizări din ultimul an, pe lângă lansarea Școlii Europene a Parteneriatului Estic, include sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii, dar și creșterea comerțului dintre UE și țările Parteneriatului Estic. Progresul rămâne modest în special pe domeniul societății civile, bunei guvernări, statului de drept.
Directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a spus că recent, la Forumul societății civile de la Tbilisi, s-a adoptat câteva rezoluții, inclusiv o rezoluție specială pentru situația din Moldova, care transmite îngrijorările maxime ale colegilor din toate țările în ceea ce privește contextul pre-electoral, luând în considerare derapajele democratice care au avut loc în 2018. În acea rezoluție, se cere decidenților la nivelul Comisiei Europene să urmărească evoluția lucrurilor în Moldova în contextul alegerilor. Petru Macovei a mai spus că cei zece ani de existență a Parteneriatului Estic au arătat că niciun guvern din cele șase țări membre nu a utilizat inteligent perspectivele imense pe care le oferă acest parteneriat, pentru că guvernanții își consumă puterile în luptele politice interne, contrar obiectivelor importante pentru țară.
Natalia Corobca, coordonator de programe Konrad Adenauer Stiftung (KAS Moldova), susține că parteneriatul societății civile cu instituțiile de stat și cu instituțiile internaționale contribuie la apropierea Moldovei de valorile europene și implementarea mai rapidă a reformelor. „Sperăm ca Moldova, ca urmare a acestor colaborări, să urmeze cât mai curând calea europeană”, a spus Natalia Corobca.
Raportul a fost elaborat de IPRE pentru Platforma Națională a Forului Societății Civile din Parteneriatul Estic, în cadrul proiectului „Evaluarea participării Moldovei în Parteneriatul Estic, în colaborare și cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
