Membrii Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului au dispus crearea unui grup de lucru în vederea completării Nomenclatorului specialităților cu profesia de logoped. Decizia a fost luată în urma audierilor publice organizate miercuri, 8 februarie, privind statutul profesiei de logoped în sistemul educațional, transmite IPN.
Logopezii prezenţi la audieri au declarat că tulburările de limbaj sunt frecvent întâlnite şi dacă nu sunt înlăturate la vârstă fragedă pot reapărea la școală. Aceste dereglări pot duce la alte tulburări: de scriere, de învățare. De aici apar şi schimbări în personalitatea copilului. Intervenția logopedului este binevenită la vârsta preșcolară şi în clasele primare. Actualmente în grădinițe activează doar 33 de logopezi, cu mult sub numărul necesar.
Deputatul Lilian Carp a declarat că Primăria municipiului Chișinău este singura administrație locală care prevede alocări din bugetul local pentru salarizarea logopezilor. În opinia acestuia, serviciile logopezilor ar putea fi contractate prin intermediul centrelor specializate, unde să fie prestate şi serviciile psihologice, kineto-terapeutice etc.
Cei prezenți la audieri au mai spus că în localitățile rurale situația este mai complicată ca în orașe. Mulți părinți sunt plecați peste hotare, iar copiii sunt lăsați în grija rudelor și nimeni nu sesizează despre tulburările de vorbire pe care le au.
Președintele comisiei parlamentare, Vladimir Hotineanu, a subliniat că din cauză că profesia de logoped nu este inclusă nici în Nomenclatorul meseriilor (gestionat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), nici în Nomenclatorul specialităților (gestionat de Ministerul Educației) specialiștii riscă să rămână fără pensie sau vor avea pensia pentru funcția de psihopedagog, şi nu cea de logoped.
Singura instituţie de învățământ unde sunt pregătiţi logopezii este Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.
