Fără suport financiar din partea statului, fără programe serioase de susţinere a producătorilor, în lipsa unor investii sau a creditării preferenţiale, antreprenorii moldoveni nu vor reuşi să obţină rezultate bune la exploatarea culturilor nucifere, a declarat pentru Info-Prim Neo preşedintele Uniunii Asociaţiilor producătorilor de culturi nucifere, Alexandru Jolondcovschi. Potrivit lui, deşi producătorii înţeleg că posibilităţile bugetare ale statului sunt limitate, consideră că fără susţinere din partea statului nu vor reuşi să obţină mari venituri din activităţile din domeniu. În prezent nici calitatea materialului săditor, propus de pepinierele din R. Moldova, nu corespunde exigenţelor europene, a spus sursa citată. „Obţinerea unui material necalitativ depinde în special de faptul că nu cunoaştem tehnologiile moderne de producere a puietului altoit de calitate”, a spus specialistul, menţionând că în pepinierele din Europa prinderea altoiului are o rată de până la 90 la sută, în schimb în R. Moldova acest indice este de 15-20%, din care cauză cheltuielile sunt ineficiente şi „mulţi bani sunt aruncaţi în vânt”. Nici în acest an pepinierele nu vor putea pune la dispoziţie antreprenorilor interesaţi volumul solicitat de material săditor, inclusiv din cauza factorilor naturali şi, în special, a iernii geroase. Expertul mai spune că instituţiile abilitate ale statului, în deosebi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), ar trebui să organizeze seminare privind activităţile practice pe teren, la care să invite specialişti europeni care să-i şcolarizeze pe cei locali în tehnologiile moderne de producere a puieţilor de nuc. Antreprenorii şi agricultorii moldoveni au conştientizat rentabilitatea culturilor nucifere care, potrivit lui Jolondcovschi, pot aduce profit mai mare de 4 mii USD anual de pe un hectar de plantaţii. Deşi problema majoră constă, în prezent, în lipsa materialului săditor de calitate, actualmente există o cerere de material săditor pentru o suprafaţă de circa 5 mii de ha de livadă şi solicitările sunt în creştere. Jolondcovschi susţine că „am avea cu ce ne lăuda” în cazul în care, cu sprijinul Guvernului, am obţine plantarea a 100 mii de hectare, menţionând că în situaţia actuală când agricultorii cultivă 1-2 ha nu se poate obţine o rentabilitate înaltă a producţiei. Fondul de susţinere a culturilor nucifere este prea mic, în opinia sursei citate, deoarece cele aproximativ 3 milioane de lei acumulate din perceperea taxei de 1% de la export constituie prea puţin pentru a stimula producătorii, în condiţiile în care numai un puiet de producţie moldovenească costă 10-15 dolari, pe când cel de import este mult mai scump. Specialiştii susţin că, din cele 9 soiuri mondiale de nuc, 7 soiuri ar creşte „de minute” pe teritoriul Moldovei, producătorii de nuci putând participa chiar şi în proiecte de consolidare a terenurilor, deoarece ar putea conforma diferite soiuri de nuc la diferite bonităţi a terenurilor. Jolondcovschi a exemplificat că alunul ar putea rezista pe plantaţii de 60 de ani, pe terenuri cu o bonitate mai mică pe care nu ar rezista însă nucul comun. Întrebat despre nivelul exporturilor, preşedintele UAPCN şi-a exprimat temerea că “degrabă nu vom avea ce exporta”, deoarece puţin se plantează, iar pomii existenţi se exploatează barbar. Cel mai grav este, în opinia specialistului, faptul că în RM a apărut fenomenul importului de nuci. Uniunea Asociaţiilor producătorilor de culturi nucifere include 30 de asociaţii specializate de pe întreg teritoriul ţării, inclusiv Asociaţia exportatorilor şi cea a producătorilor de material săditor. Premierul Vasile Tarlev a declarat recent că ramura nucului poate deveni o mină de aur pentru RM. El a solicitat UAPCN (al cărui preşedinte de onoare este ales), să elaboreze, în comun cu organele de resort, un plan de acţiuni concrete de dezvoltare a ramurii. Totodată, premierul a subliniat rolul important al ştiinţei în dezvoltarea acestei culturi, apreciind pozitiv crearea Centrului pentru culturile nucifere. Referindu-se la problema deficitului de material săditor, premierul a solicitat specialiştilor propuneri concrete de susţinere a acţiunilor de creare a pepinierelor. MAIA preconizează să majoreze de mai bine de 5 ori suprafeţele plantaţiilor de nuci, pentru o creştere esenţială a volumelor de export al nucilor calitative, extrem de solicitate pe pieţele europene. Ministerul îşi propune să atingă, către anul 2015, o cifră totală de 16 mii hectare pentru astfel de plantaţii. Ministrul adjunct al MAIP, Anatolie Spivacenco, a declarat anterior pentru Info-Prim Neo că programul de extindere a plantaţiilor de nuci durează deja de trei ani, iar odată cu încheierea lucrărilor de plantare din toamnă, celor 3 mii de hectare existente se vor mai adăuga alte 400 hectare plantate în anul curent. Pentru următorii câţiva ani se planifică plantarea a circa 1 mie hectare anual. Resursele Fondului pentru susţinerea culturilor nucifere, creat din colectările de 1% de la volumele de nici exportate peste hotarele ţării, sunt utilizate pentru subvenţionarea cu 50 la sută a activităţilor ce ţin de producerea materialului săditor nucifer, pentru crearea bazei tehnico-materiale, în special pentru deschiderea atelierelor de altoire, pentru plantare şi întreţinerea plantaţiilor. Cifrele statistice atestă 10 mii tone de miez de nucă exportate anual, la preţul mediu de 5 euro pentru 1 kilogram.