Procuratura Generală trebuie să se autosesizeze și să tragă la răspundere penală procurorii care comit abuzuri și fărădelegi. O spun avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi, în privința cărora au fost intentate, potrivit lor, două cauze penale ilegale, ca instrument de intimidare. Ce doi avocați au fost achitați într-un dosar penal în care li se impută un presupus fals în declarații. Procurorul a depus însă apel. Potrivit apărătorilor, intimidările au continuat și printr-o cauză penală prin care s-a încercat ridicarea contractelor de asistență juridică.
Într-o conferință de presă la IPN, avocatul apărătorilor, Valeriu Pleșca, a declarat că atât Veaceslav Țurcan, cât și Maxim Belinschi, sunt apărători activi ai drepturilor omului și au fost implicați în dosare de rezonanță în apărarea clienților săi. În multe cauze au avut un cuvânt de spus, făcând declarații publice contrare celor făcute de autorități. Acum patru ani, s-au ales cu un dosar penal, pornit ilegal, în care au fost învinuiți de fals în declarații. Potrivit lui, în urma unor procese, care durează de patru ani, prima instanță i-a achitat.
După pronunțarea sentinței de achitare, procurorii nu au fost de acord și au depus apel. Și au cerut să fie achite și despăgubiri în valoare de o sută de mii de lei. Valeriu Pleșca a spus că acest dosar se numără printre cele 38, menționate în raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca fiind dosare cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă, pe motive politice. Și deși procurorul general a declarat că persoanele urmărite ilegal vor fi scoase de sub urmărire, acest lucru nu s-a întâmplat. Afirmațiile procurorului general vin în disonanță cu acțiunile procurorilor ierarhic inferiori, care depun apel în privința sentințelor de achitare.
Avocatul Maxim Belinschi a declarat că el și colegul său, Veaceslav Țurcan, au fost urmăriți penal ilegal pentru simplul fapt că reprezentau interesele mai multor părți vătămate, cetățeni ai SUA, pe o cauză penală intentată în privința unei foste colaboratoare de poliție din municipiul Bălți. „Noi am îndârjit să mergem împotriva sistemului și să cerem punerea la respect a legii și să tragem la răspundere penală persoanele care au comis ilegalități în raport cu clienții noștri. Și în legătură cu acest fapt, ne-am pomenit noi însuși pe banca acuzaților, fiindu-ne incriminat falsul în declarații”, a menționat apărătorul.
Potrivit lui, epopeea a început cu o încheiere a judecătorului de instrucție din Judecătoria Râșcani, care, contrar garanțiilor pe care le are un avocat, a obligat organul de urmărire penală din raion să-i audieze în „calitățile corespunzătoare”, „într-un fel dând indicații să fie pornită cauză penală, iar ei să fie recunoscuți ca bănuiți, apoi ca învinuiți”. Procurorul care a pornit acea cauză penală ilegală a fost avansat în funcție. După plecarea acestuia, alți doi procurori au continuat să susțină învinuirea.
Maxim Belinschi a mai spus că o nouă intimidare a constituit o altă cauză penală prin care s-a încercat ridicarea contractelor de asistență juridică. Ordonanța în acest sens a fost semnată de un procuror anticorupție și menținută de fost șef al Procuraturii Anticorupție. Într-un final,aceasta a fost anulată de judecătorul de instrucție. Văzând că nu au sorți de izbândă la Chișinău, au transmis acea cauză penală la Procuratura municipiului Bălți, care a emis un nou demers de ridicare a contractelor de asistență juridică. Ulterior, instanța a respins acest demers, iar Curtea de Apel a menținut a această hotărâre. „Întrebarea este către Procuratura Generală: De ce procurorii care au admis ilegalități nu sunt trași la răspundere penală? Noi am depus încă din 2016 plângeri”, a subliniat avocatul.
Avocatul Veaceslav Țurcan a remarcat că în privința dosarelor în care au fost învinuiți există multe semne de întrebare. Unicul lucru pe care trebuie să-l facă Procuratura Generală este să meargă la Bălți să vadă toate actele procesuale ilegale, semnate de procurori, și să le înainteze învinuirea. În opinia sa, astfel de acțiuni ar fi un semnal foarte clar pentru procuri, dar și pentru societate, că există dorința de a curăța sistemul.
Conferința de presă cu tema: „Impunitatea procurorilor” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.
