Procuratura propune excluderea imunității demnitarilor de stat

Procuratura Generală propune ca orice tip de imunitate pe care o deține un demnitar de stat să fie exclusă, astfel fiind asigurată egalitatea tuturor în fața legii. Or, imunitatea nu este justificată în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale. Propunerea se regăsește într-un pachet de proiecte de legi, prezentate astăzi, 23 august, de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo, transmite IPN.

Într-un briefing de presă, Alexandr Stoianoglo a declarat că imunitatea funcțională vine să  încurajeze săvârșirea infracțiunilor, oferindu-le deținătorilor protecție sporită, prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment la efectuarea investigațiilor. La fel este și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ.

Procuratura mai propune conceptualizarea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie pentru admiterea încălcărilor de lege. Actualmente, Codul Penal nu prevede un mecanism de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale, motiv care zădărnicește activitatea organelor de urmărire penală, iar activitatea ilegală desfășurată de membrii organelor colegiale rămâne fără o acoperire juridico-penală, adică fără mecanisme penale de constrângere.

Se propune, de asemenea, optimizarea procedurii disciplinare în privința procurorilor, dar și reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat. Încă o propunere ține de reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție, și anume atribuirea în competența PA a exercitării urmăririi penale pe cauzele de corupție de nivel înalt. Investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora ar urma de atribuit în conducerea procuraturilor teritoriale. La fel, se propune crearea unor instanțe specializate anticorupție.

Procurorul general a menționat că se propune instituirea răspunderii contravenționale pentru fapte de corupție cu prag valoric mic. Mai exact, se propune atribuirea faptelor de corupție mică – în sumă de până la 100 de unități convenționale, domeniului contravențional, adică includerea acestor fapte în Codul Contravențional, activitatea de constatare fiind atribuită în competența CNA, iar examinarea procedurii contravenționale în competența instanței de judecată.

Alexandr Soitanoglo susține că aceste inițiative legislative au fost elaborate încă acum câteva luni, însă din cauza campaniei electorale, ciclurilor politice, dar și în condițiile lipsei unor organe cu drepturi depline, înaintarea acestora a fost amânată. Proiectele de lege urmează să fie remise Guvernului pentru examinare.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.