Majoritatea romilor se înregistrează la oficiile forţei de muncă doar pentru a beneficia de statut eligibil la acordarea ajutorului social. Procesul de încadrare reală a romilor în câmpul muncii rămâne anevoios. Locurile de muncă propuse sunt neatractive, inclusiv din punct de vedere salarial. Mai vulnerabile în acest sens sunt femeile. O arată un raport de monitorizare pentru a doua jumătate a anul 2020, pe domeniul muncă și protecţie socială. prezentat de Coaliția „Vocea Romilor”.
În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Silvia Feraru, secretar general al Coaliției, a menţionat că persistă discriminarea din partea angajatorilor. „Majoritatea sunt reticenți, au atitudine discriminatorie faţă de aceste persoane, neavând încredere în abilităţile, perspectivele potențialului angajat rom. Angajarea romilor este dificilă şi îngrădită din cauza factorilor individuali precum: lipsa educaţiei necesare, orientarea spre venituri mari în termene restrânse, nedorinţa de a respecta un program de muncă. Factori sociali: dificultăţi economice şi stereotipuri anti-rome. Lipsa experienţei de angajare şi constrângerile economice cotidiene – sunt impedimente în angajarea în câmpul muncii. Lipsa experienţei pozitive a romilor la angajare provocă o atitudine sceptică a agenţilor economici în intenţia de angajare a romilor”, a spus Silvia Feraru.
O altă concluzie a monitorizării este că, în lipsa unei instituţii responsabile, nu se atestă un rezultat aşteptat, conform Planului de acţiuni de Susținere a Populației de Etnie Romă pentru anii 2016-2020. „Agenţia relaţii interetnice colectează informaţia, dar nu evaluează şi nu monitorizează la nivelul aşteptat, ca să vedem unde avem restanţe şi unde putem să intervenim ca să implementăm acel Plan de acţiuni”, a explicat Silvia Feraru. Coaliția „Vocea Romilor” recomandă elaborarea şi aprobarea unui unui nou Plan de acţiuni de Susținere a Populației de Etnie Romă, care să reflecte obiective şi acţiuni specifice, realizabile pentru persoanele de etnie romă pentru următorii cinci ani. De asemenea, se cere schimbarea cadrului de coordonare, monitorizare şi evaluare a documentelor de politici publice prin instituirea, în cadrul Guvernului, a Biroului pentru relaţia cu populaţia de etnie romă.
Ion Duminică, membru al secretariatului Coaliției „Vocea Romilor”, a prezentat raportul de monitorizare pe domeniul educaţie. Potrivit lui implementarea Planului pe domeniul educaţie un pic s-a îmbunătățit, de la starea de nesatisfăcătoare la satisfăcătoare. Şapte copii din Hâncești (din 244 care sunt în cele cinci localităţi monitorizate) au beneficiat de programe de meditaţie pentru copiii romi, comparativ cu prima jumătate a anului 2020, când niciun copil (din 257) nu a beneficiat de aceste programe. Şi rata copiilor beneficiari de ajutor material unic pentru procurarea rechizitelor şcolare s-a îmbunătăţit, comparativ cu prim jumătate a anului. Dacă atunci au primit ajutor 34 de copii din 257, în a doua jumătate a anului erau deja 104 copii beneficiari. „Toţi copii de etnie romă au beneficiat gratuit de manuale şcolare, în treapta primară şi gimnazială, dar noi am vrut să vedem câţi copii de etnie romă au beneficiat de evenimente educaţionale, culturale organizate pentru studierea, promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din Republica Moldova. Conform indicatorilor de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, 12 elevi în localităţile rurale şi 15 în cele urbane puteau să beneficieze de aceste cursuri. Din păcate, în 2020 niciun elev de etnie romă din cele cinci localităţi nu a beneficiat de acestea”, a precizat Ion Duminică.
Elena Sîrbu, membră a secretariatului Coaliției „Vocea Romilor” a prezentat rezultatele raportului de monitorizare pe domeniul sănătăţii,apreciind ca fiind nesatisfăcătoare realizarea Planului de acțiuni. „Pentru a îmbunătăţi situaţia în anii următori şi a elimina restanţele acumulate de-a lungul a celor patru ani, Coaliția „Vocea Romilor” propune schimbarea cadrului de coordonare şi monitorizare a politicilor rome şi delegarea acestor responsabilităţi unei entităţi distincte din cadrul Administraţiilor publice centrale”, a sugerat Elena Sîrbu.
Valeriu Căldăraru, membru al secretariatului Coaliției „Vocea Romilor”, s-a referit la mediatorii comunitari, care activează în toate cele cinci localităţi monitorizate. „O problemă mare care se referă la contabilii administraţiilor publice locale este faptul că, odată ce Ministerul Finanţelor a planificat pentru 2020 resurse financiare pentru procurarea tehnicii de birou, dotarea lor, vedem ca în satele Schinoasa, Ursari şi Parcani din raionul Călăraşi, mediatorilor nu le-a fost procurată această tehnică, chiar dacă au fost planificaţi aceşti bani. După ambele etape de monitorizare, situaţia mediatorului comunitar din localităţile date nu s-a îmbunătăţit. Vedem aceeaşi situaţie – nu dispun de birouri, de tehnică pentru birou, că pe întreg parcursul anului mediatorii comunitari nu au beneficiat de instruiri, conform fişei de post”, a notat Valeriu Căldăraru.
Monitorizarea Planul Național de Susținere a Populației de Etnie Romă pentru anii 2016-2020 e realizată de Coaliția „Vocea Romilor”, în cadrul proiectului „Pas cu pas găsim soluţii pentru romii din Republica Moldova”, implementat cu suportul Fundaţiei Est - Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru dezvoltare”, din resursele acordate de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Suedia. Rapoartele de Monitorizare pentru a doua jumătate a anul 2020 pe cele patru domenii au fost realizate pentru cinci localităţi compact locuite de populaţia de etnie romă: satele Schinoasa, Parcani şi Ursari din raionul Călăraşi, oraşele Hânceşti şi Edinet. Au rămas neacoperite 180 de localităţi locuite de populaţia de etnie romă pe teritoriul Republicii Moldova.
