Problema limbii va dispărea odată cu maturizarea clasei politice, deputaţi
- 31.08.2012 08:03
- 1620
- 4 minute(ă)
-
Problema limbii în Republica Moldova este mai mult la nivel de dezbateri politice, decât o problemă a societăţii. Aceasta ţine de denumirea limbii şi nu atât de felul în care este vorbită. De această părere sunt mai mulţi parlamentari, care au declarat pentru Info-Prim Neo că subiectul se va epuiza odată cu maturizarea clasei politice.
[Preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat (PLDM), Valeriu Streleţ], spune că sunt câteva elemente care trebuie combinate: conduita clasei politice, denumirea corectă, ştiinţifică a limbii, care este limba română, şi un alt element – schimbul de mentalitate şi schimbul de generaţii. „Această problemă privind denumirea corectă a limbii va dispărea odată cu venirea în scenă activă a generaţiilor care s-au născut după 1990. Cred că această problemă la nivel de societate este alimentată, pe alocuri intenţionat, de nişte abordări superficiale, orientate într-o anumită direcţie. Este o abordare la nivel de societate care tratează tolerant acest subiect. Dar şi rolul clasei politice este foarte important. Dacă clasa politică dă corect tonul, societatea îi urmează exemplul”, a mai spus deputatul.
[Deputatul Igor Corman, vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat (PDM),] crede că nu există incertitudine cu privire la limba pe care o vorbim, însă discuţiile despre denumirea acesteia sunt mult politizate. „Trebuie să fim toleranţi şi fiecare să o numească aşa cum consideră de cuviinţă. Nu putem şi nici nu trebuie să împărţim ţara în tabere prin acest punct de vedere”, spune democratul. Igor Corman menţionează că trebuie să existe o poziţie comună a politicienilor, pentru ca aceştia să o prezinte majorităţii populaţiei, astfel ca acest subiect să nu disperseze societatea. „Cred că generaţiile următoare vor găsi răspuns la această întrebare. Noi cu certitudine vorbim aceeaşi limbă, unii o numesc româna, alţii moldovenească. Limba este aceeaşi şi este o problemă politică cum să fie numită. Nu-i poţi condamna şi exclude din societate pe cei care o numesc moldovenească şi nici pe cei care vorbesc româna”, a menţionat parlamentarul.
[Deputatul Partidului Liberal (PL), Valeriu Munteanu], susţine că, după 21 de ani de independenţă, prima redută adevărată a fost cea a limbii. „Există încă adepţi ai moldovenismului şi ai existenţei limbii moldoveneşti, dar aceştia se împuţinează cu timpul, tot mai puţini oameni politici împărtăşesc acest punct de vedere, lucru îmbucurător pentru noi, cei care am militat pentru valorile naţionale şi pentru apartenenţa şi unitatea istorică a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Este un lucru îmbucurător şi niciodată nu vom obosi să milităm şi să aducem adevărul în casele oamenilor”, menţionează deputatul. Valeriu Munteanu notează că există numeroase concluzii ale oamenilor de ştiinţă, specialişti în domeniu, care la unison spun că în Republica Moldova se vorbeşte limba română, iar limba şi poporul moldovenesc sunt o aberaţie sovietică, stalinistă.
[Deputatul Partidului Comuniştilor (PCRM), Sergiu Sârbu], susţine că incertitudinea referitor la limba vorbită va dispărea când clasa politică va fi matură şi interesele cetăţenilor vor fi puse mai presus decât cele politice. „Aceste neînţelegeri au început odată cu discuţiile naţionaliste şi unioniste, atunci când au început aceste dezbateri identitare. Cetăţenii Republicii Moldova nu au o asemenea problemă. Într-un sat o să vedeţi că problemele oamenilor sunt de ordinul cum să supravieţuiască, nu ţin de denumirea limbii pe care o vorbesc”, a remarcat deputatul comunist.
Întrebaţi care este limba pe care o vorbesc, deputaţii din AIE au declarată că vorbesc româna, iar deputatul PCRM a spus că vorbeşte limba moldovenească.
La 31 august, Republica Moldova sărbătoreşte „Limba Noastră”.
