Ziua de 20 mai, când urmează să aibă loc alegerea noului şef de stat, poate deveni crucială pentru R. Moldova. Societatea este în aşteptarea unui deznodământ: viitorul preşedinte va fi ales din rândurile Partidului Comuniştilor, sau vor fi provocate alegeri parlamentare anticipate, în lipsa celui de-al 61-lea vot necesar PCRM pentru alegerea şefului statului. Care dintre cele două scenarii ar fi mai potrivit pentru binele R. Moldova şi pentru cetăţeni? Care ar fi urmările unor alegeri anticipate, în condiţiile în care un al treilea scenariu: concilierea în baza unui dialog, pare a fi cel mai puţin probabil în acest moment. [Alegerea preşedintelui s-a transformat într-o ghicitoare] Barometrul de opinie publică – sondaj realizat la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) – arată că majoritatea populaţiei (75-80%) ar prefera să aleagă preşedintele în mod direct. Acelaşi sondaj constată că societatea l-ar prefera în calitate de şef al statului pe fostul spicher Marian Lupu, reprezentant al PCRM. Lupu este în viziunea oamenilor persoana cu cele mai mari şanse. Nici Partidul Comuniştilor, nici opoziţia nu au făcut mare campanie pentru a promova imaginea viitorului preşedinte sau a viitorului candidat, crede Viorel Cibotaru, director de programe la IPP şi directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova. Din acest considerent, spune analistul politic, alegerea preşedintelui se transformă într-o ghicitoare, ceea ce este în defavoarea principiilor democratice. „Un lucru e sigur: viitorul preşedinte trebuie să fie o persoană care ar putea garanta balanţa şi separarea puterilor în stat, şi care ar asigura un dialog politic civilizat”, spune Cibotaru. Potrivit acestuia, la alegerea preşedintelui se pot aplica trei scenarii: foarte rău, rău şi bun. Conform primelor două, va fi votat un preşedinte nedorit de opoziţia parlamentară, care nu va constitui un liant în clasa politică, dar va fi o figură de stil pentru publiciştii din ziare. Ultimul scenariu, este când toate forţele politice vor ajunge la o înţelegere şi vor investi această persoană cu suficientă încredere atât din partea partidului care îşi asumă responsabilitatea de guvernare, cât şi din partea opoziţiei. [Anticipatele: o nouă şansă sau un nou eşec?] Unii analişti politici sunt de părere că alegerile anticipate reprezintă unica şansă ca populaţia să se încredinţeze în instituţiile publice. Alţii susţin contrariul şi spun că anticipatele ar însemna un al doilea eşec al clasei politice din R. Moldova. Potrivit analistului, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, legitimitatea Parlamentului poate fi instaurată numai printr-o nouă rundă de alegeri, iar orice altceva ar însemna „frecţii la piciorul de lemn”. „Sentimentul de ilegitimitate nu este ceva material. Este un produs combinat din aşteptările foarte mari ale populaţiei şi suspiciunea că a fost manipulată în alegeri. Lipsa de încredere în instituţiile publice este o investiţie în tiranie şi dictatură”, a menţionat analistul. Pe de altă parte, Viorel Cibotaru spune că alegerile anticipate vor defavoriza pe toţi, indiferent de rezultatul acestora. „Ele nu soluţionează problema în esenţă. Toate problemele de care vorbeşte opoziţia pot fi soluţionate şi în cadrul legislativului existent. Iar partidul de guvernământ, victoria căruia este contestată de unii, poate depăşi toate învinuirile nu prin negarea lor, ci prin reformele imediate promise în campania electorală”, crede Cibotaru. În opinia acestuia, sunt şanse ca „acele posibile fraude din campania electorală să fie reparate, iar nemulţumirea unei părţi a societăţii faţă de Partidul Comuniştilor să fie schimbată”. [Costul anticipatelor] În opinia lui Igor Munteanu, foarte mulţi lideri populişti care au pierdut simţul obrazului şi cel al responsabilităţii încearcă să manipuleze opinia publică cu ideea că alegerile costă. Aceştia uită să spună că alegerile fraudate costă înzecit. „40 mln lei au fost costurile instituţionale, inclusiv pentru desfăşurarea campaniei electorale. În timp ce daunele de pe urma lipsei de legitimitate a Parlamentului, reconstrucţia clădirilor distruse, depăşesc 600 mln lei. Este de zece ori mai mare suma necesară pentru reconstrucţie, decât costurile estimate pentru organizarea unui nou scrutin”, a spus Igor Munteanu. „Partidele au reclamat 10% de voturi fraudate din cele pe care au reuşit să le constate pe liste de alegători. Curtea Constituţională nu a avut timp procedural să observe dacă sunt sau nu ilegalităţi, iar o verificare grafologică nu s-a făcut. Or, dacă au existat fraude deliberate, asta înseamnă că agenţiile de stat care au pregătit listele de alegători au efectuat acţiuni împotriva sistemului politic existent, iar daunele de pe urma acestor acţiuni sunt incredibil mai mari decât toate daunele pe care le-au provocat protestatarii în stradă la 7 aprilie”, a explicat directorul executiv al IDIS „Viitorul”. [Riscurile anticipatelor pe timp de criză] „În pragul crizei financiare trebuie să ne punem întrebarea cui servesc alegerile fraudate şi lipsa de reacţie a organelor jurisdicţionale la solicitările legitime ale unor concurenţi electorali de a face un test profesionist asupra fraudelor invocate de ei. Sunt multe organizaţii internaţionale, inclusiv Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale (IFES), care ar fi putut face analiza grafologică a listelor cu alegători într-o săptămână, dacă autorităţile ar fi vrut să accepte şi alte opinii. Întrucât s-a mers pe confruntare şi Curtea Constituţională a încercat să se spele pe mâini de problema fraudelor, s-a ajuns unde s-a ajuns”, a constată directorul IDIS. În condiţiile unor alegeri anticipate, Guvernul va trebui să administreze o perioadă dificilă de criză. „Ar fi un Guvern provizoriu, de tranziţie şi nu ar putea să ia decizii importante fără sprijinul Parlamentului, inclusiv redistribuirea bugetului. Or, în condiţiile de criză primul lucru raţional este reducerea la sânge a bugetului public. Reducerea salariilor, şi aşa foarte mici, ar însemna un act de sinucidere pentru partidul de guvernământ, după ce a promis că va majora salariile până la 500 euro. Nu ar fi un Guvern de consens naţional. Or, în condiţii de criză doar guvernele de coaliţie, care se bucură de sprijin popular, pot găsi soluţii potrivite”, spune Igor Munteanu. Totodată, analistul crede că acesta nu este un argument contra alegerilor anticipate. „Chiar şi cu un mandat limitat, un Guvern bine condus şi orientat spre adevăratele probleme, ar putea să facă faţă. Şi în perioada când Voronin era preşedintele ţării, cu un rol foarte puternic asupra executivului, Guvernul era limitat în mandatul său şi era de fapt un Guvern bicefal, unde cele mai importante decizii erau luate de Preşedinţie”, a explicat Munteanu. Pe de altă parte, Viorel Cibotaru, spune că există riscul ca alegerile anticipate să aibă consecinţe economice şi sociale grave. „Atitudinea opoziţie de a nu participa la alegerea preşedintelui şi de a organiza alegeri anticipate poate fi înţeleasă, dar şi criticată. Partidele trebuie să ia decizii care să favorizeze doar cetăţeanul R. Moldova care confruntă criza economică. Dacă opoziţia va suferi un eşec în alegerile anticipate, ar însemna perpetuare unor modele perimate de guvernare. În timp ce o victorie a opoziţiei ar însemna o dureroasă reformă administrativă în stat. În condiţiile crizei economice aceasta poate avea consecinţe economice şi sociale grave”, a menţionat directorul de programe la IPP. [Ceasul adevărului] Alegerea şefului statului va avea loc la 20 mai. Acesta urmează a fi ales cu votul a 61 de parlamentari din cei 101 care formează legislativul. Pentru fotoliu de preşedinte candidează ex-premierul Zinaida Greceanâi şi medicul neurochirurg Stanislav Groppa, ambii înaintaţi de PCRM. Opoziţia a anunţat în repetate rânduri că nu va înainta candidaţi şi nu va participa la alegerea şefului statului, fapt ce ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate. Fracţiunea PCRM deţine 60 de mandate în actualul Parlament, astfel că nu-i ajunge un singur vot ca să desemneze preşedintele.