IPN a publicat pe 25 septembrie OP-ED-ul cu titlul: „Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană?”, semnat de politologul Dionis Cenușa. În analiză se menționează că pentru că valorile europene sunt percepute ca amenințare de către forțele politice corupte din țările Parteneriatului Estic și sunt principalele ținte ale propagandei rusești, UE este obligată să-și dubleze eforturile pentru a le proteja și promova. Autorul consideră că UE trebuie să reiasă din angajamentele Acordului de Asociere și să se focuseze pe implementarea lui integrală, prin transpunerea valorilor europene și nu doar a legislației specializate. Înrădăcinarea și eficacitatea reformelor depinde de viabilitatea instituțiilor independente, lucru imposibil, dacă factorul politic neglijează sau subminează buna guvernare și alte principii europene. În opinia lui Dionis Cenușă, calitatea integrării europene, ca și democratizarea continuă a regiunii, depinde foarte mult de atenția acordată modului cum este respectat statul de drept sau drepturile omului. Ignorarea acestor aspecte poate descalifica procesul de integrare europeană, transformându-l într-o intervenție ordinară, și cu impact limitat, dedicată dezvoltării țărilor în tranziție.
xxx
Etniile care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova și-au prezentat cultura și tradițiile țărilor din care vin pe 24 septembrie în cadrul celei de-a XVI-a ediții a Festivalului etniilor. Reprezentanții comunităților etnice, însoțiți de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, au participat la deschiderea Festivalului, după care au petrecut toată ziua în parcul central cu dansuri, muzică și bucate tradiționale ale țărilor lor. În cadrul evenimentului, directorul general al Biroului Relații Interetnice, Oleg Babenco, a spus că Festivalul etniilor este o emblemă pentru Republica Moldova. Potrivit lui, evenimentul este unul dintre cele mai valoroase realizări ale politicii de stat în domeniul relațiilor interetnice. „Desfășurarea Festivalului contribuie la stimularea dialogului intercultural și continuarea proiectului de integrare europeană al Republicii Moldova. Festivalul vine să ne facă mai toleranți, mai uniți, să ne consolideze efortul pentru a făuri ziua de mâine”, a declarat Oleg Babenco.
xxx
Republica Moldova va accesa experiența Ciprului în procesul de reglementare a unui conflict secesionist. Declarația a fost făcut de către ministrul afacerilor externe și integrării europene, Andrei Galbur, în cadrul unei conferințe de presă susținute după o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Cipru, Ioannis Kasoulides. Andrei Galbur a remarcat faptul că integrarea europeană a Ciprului s-a făcut în paralel cu rezolvarea conflictului din nordul țării. Potrivit lui Andrei Galbur, Cipru este un susținător fidel al reformelor și al parcursului european al Republicii Moldova. La rândul său, ministrul afacerilor externe al Republicii Cipru, Ioannis Kasoulides, a menționat că vizita în Republica Moldova este un pas pentru a stabili noi domenii de colaborare, inclusiv pe segmentul migrației, securității sociale, recunoașterii reciproce a actelor de studii etc.
xxx
Mediul de afaceri va avea posibilitatea să acceseze date referitoare la piața din stânga Nistrului. Un parteneriat pentru elaborarea în comun a cercetărilor de marketing a fost stabilit de Camera de Comerț și Industrie din Tiraspol și Camera de Comerț și Industrie moldo-franceză. Platforma de cooperare a fost înființată în cadrul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova. Cercetările de marketing permit mediului de afaceri, precum și altor părți interesate, să afle care este potențialul de consum, calitatea serviciilor prestate, satisfacția consumatorului etc. nu doar din dreapta, dar și din stânga Nistrului, ceea ce este o premieră. Potențialii solicitanți se pot adresa direct Camerei de Comerț și Industrie moldo-franceze ori Camerei de Comerț și Industrie din Tiraspol pentru a comanda cercetări de piață. Va fi creat un site specializat și organizată o campanie de informare a potențialilor comanditari. Platforma are un potențial sporit de sustenabilitate, dat fiind interesul mediului de afaceri față de astfel de informații.
xxx
Președintele Igor Dodon pe 11 octombrie se va întâlni la Soci cu președintele rus Vladimir Putin, în marja summitului șefilor de state din CSI. Totodată, planifică să meargă în luna octombrie sau noiembrie la Bruxelles pentru o discuție despre viitorul relațiilor moldo-europene, vizită care este coordonată acum cu biroul înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Federica Mogherini. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă. Șeful statului a menționat că la întrevederea de lucru cu omologul său rus urmează să fie abordate subiecte de pe agenda bilaterală. Cât ține de vizita de lucru de la Bruxelles, Igor Dodon a declarat că va avea loc un schimb de opinii referitor la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, inclusiv în ceea ce ține votul mixt.
xxx
Producerea laptelui în Republica Moldova a scăzut semnificativ în ultimii 25 de ani. Dacă în 1990 fermele moldovenești produceau anual aproape un milion și jumătate de tone de lapte, astăzi produc în jur de 400 de mii de tone. Datele au fost prezentate la conferința internațională „Calitatea și siguranța laptelui” de către Ion Parea, viceministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului. „În1990 majoritatea animalelor erau în sectorul obștesc, potențialul era pe atunci concentrat în gospodăriile agricole. Astăzi multe animale sunt în sectorul privat, unde nu se înregistrează acele performante care sunt în alte state”, a spus Ion Parea, accentuând că sectorul are urgent nevoie de revigorare. Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a remarcat că exportul de lapte pe piața europeană este strict monitorizat. Moldova, dacă vrea să exporte acest produs, trebuie să facă o analiză a deficiențelor sectorului și să-și ajusteze politicile pentru consolidarea halelor de producere, astfel încât să se respecte standardele UE pe întreg lanțul valoric. „Sunt necesare acțiuni ce țin de adoptarea legislației, de efectuarea controalelor, de monitorizarea și supravegherea sănătății animalelor”, a spus Peter Michalko.
xxx
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, spune că relațiile dintre UE și Republica Moldova au ajuns la un nivel destul de avansat, iar Acordul de Asociere nu mai poate fi denunțat. Luând cuvântul în cadrul unui club de presă, diplomatul a declarat că relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au o bază solidă. Cât despre un eventual termen când va putea fi depusă cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ambasadorul a spus că totul depinde de calitatea reformelor realizate. Prioritățile guvernării, spune noul ambasador al UE la Chișinău, trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere, conform calendarului, îmbunătățirea stării de lucruri din domeniul justiției, îmbunătățirea condițiilor de activitate a mediului de afaceri. Cu referire la asistenta macrofinanciară de 100 de milioane de euro promisă Chișinăului, Peter Michalko a reiterat că banii vor fi acordați în trase și vor fi condiționați cu reforme. Acordarea asistenței macrofinanciare va depinde și de deciziile pe care le va lua Chișinăul în contextul modificării Codului Electoral. Vorbind despre Summitul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie, Peter Michalko spune că și UE pledează pentru avansarea relațiilor dintre părți.
xxx
În Republica Moldova au fost adoptate legi care garantează femeilor drepturi egale cu cele ale bărbaților, însă femeile nu beneficiază în mod egal de reprezentare politică. În cazul candidaților din Moldova, procentajul de reprezentare politică variază în limita a 30%. În medie, în țările Parteneriatului Estic, 23 % dintre femei candidează pentru a fi alese în parlamente și 16 % dintre acestea sunt alese. Datele au fost incluse în studiul regional privind reprezentarea politică a femeilor în țările din cadrul Parteneriatului Estic. Studiul a fost realizat ca parte a Cadrului de cooperare programatică pentru perioada 2015-2017 între Consiliul Europei și Comisia Europeană. Directorul Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS), Doru Petruți, a declarat că participarea femeilor în politică depinde locul femeii în societate, contextul politic și cadrul legislativ. Potrivit lui, contează foarte mult ce oferă piața muncii pentru femei și angajarea femeilor în muncă, dar și mass-media care reglează percepțiile legate de participarea femeilor în politică, un rol important în promovarea femeilor îl au și partidele politice. Potrivit președintei Comisiei permanente protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, Valentina Buliga, primul pas în domeniul dimensiunii de gen a fost făcut prin legea cu privire la egalitatea de șanse dintre femei și bărbați, aprobată în 2007. În aprilie 2016, legislativul a adus modificări la mai multe legi care au avut ca scop asigurarea egalității de gen în spațiul public, economic, etc. Eva Gutjacr, șefa adjunctă a oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a menționat că reprezentatoarea femeilor inclusiv în politică este fundamentală pentru democrație. În toată lumea femeile sunt în Parlament alături de bărbați, iar vocea femeilor are un rol important în dezbaterile și deciziile politice. Femeile dau dovadă de liderism politic, participă în deciziile politice și au un impact important în societate. Chiar dacă există provocări, există instrumente de promovare a echității femeilor și bărbaților în luarea deciziilor.
xxx
Președintele Parlamentului Andrian Candu a adus scuze României pentru declarațiile tăioase ale președintelui Republicii Moldova Igor Dodon din ultima perioadă. „Un președinte care se confruntă cu lipsa competențelor, compensează cu declarații tăioase. Reformele și integrarea europeană rămân prioritatea noastră, iar România – partenerul numărul unu al Republicii Moldova și avocatul nostru în procesul de integrare europeană”, a spus Andrian Candu după întrevederea trilaterală cu președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului României. La întrevederea cu Nicolae-Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, Andrian Candu a subliniat determinarea autorităților de a implementa în continuare prevederile Acordului de Asociere și continuarea parcursului european prin promovarea unor reforme în beneficiul oamenilor. La rândul lor, oficialii români au comunicat deschiderea României pentru susținerea Republicii Moldova în efortul de apropiere de standardele europene, în particular în domeniul socio-cultural, de securitate energetică, infrastructură și cel agricol.
xxx
În anii 2014-2018, Republica Moldova ar fi trebuit să primească peste 400 de milioane de euro pentru implementarea priorităților fixate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Circa 60% din această finanțare nu a intrat niciodată în țară. Declarația a fost făcută de către directorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Directorul IDIS „Viitorul” spune că acest lucru vorbește despre faptul că statul va primi mai puțini bani pe viitor din cauza că nu a demonstrat capacități de asimilare a acestui ajutor și atunci Moldova îngheață creșterea naturală a țării și pune obstacole nemeritate în dialogul cu UE. În Parteneriatul Estic Republica Moldova este în continuare considerată ca o țară care a avut anumite progrese datorită regimului liber de vize și datorită faptului că s-a mișcat mai rapid decât alte țări în Acordul de liber schimb cu UE, dar acest lucru nu aduce suficiente resurse de dezvoltare a economiei și instituțiilor statului de drept, afirmă expertul.
xxx
Un proiect lansat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei vine să susțină lupta cu corupția și criminalitatea în Moldova, cu accent pe crearea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și pe îmbunătățirea cooperării inter-instituționale și internaționale. În plus, se planifică fortificarea segmentului societății civile și a jurnalismului de investigație. În cadrul evenimentului de lansare a Proiectului „Combaterea Corupției prin Aplicarea legii și Prevenire” (CLEP), viceministrul justiției, Nicolae Eșanu, a declarat că sunt necesare schimbări calitative, iar reforma administrației centrale este una din ultimele șanse pe care le are țara pentru a lansa reforme fundamentale. Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, a spus că lupta împotriva corupției și spălării banilor este printre prioritățile Acordului de Asociere RM-UE. Corupția tergiversează guvernarea și democrația în sectoare precum cel al poliției, serviciului vamal, autorității fiscale, educației etc. Populația trebuie să aibă încredere în instituțiile care participă în aceste procese importante, a subliniat diplomatul. Proiectul are o durată de trei ani, până în mai 2020, și un buget de 2,25 milioane de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
xxx
Europarlamentarul Knut Fleckenstein, care este și co-autor al unui raport al PE asupra Parteneriatului Estic, susține că cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea Uniunii Europene, însă când reformele nu sunt aplicate, atunci nici UE nu va mai acorda sprijin. „Mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”, a declarat oficialul într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Eurodeputatul a mai spus că UE nu este mulțumită cu ce s-a realizat până acum, însă dacă lucrurile vor funcționa mai bine, va continua apropierea cu aceste țări. Referitor la noua politică de vecinătate, așa numita „Eastern Partnership Plus”, subiect care urmează să fie abordat la summitul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, la Bruxelles, Knut Fleckenstein a declarat că, deși UE va aduce noi stimulente partenerilor estici, totul va fi condiționat, mai strict decât până acum, de aplicarea reformelor. „Este vorba despre două lucruri: pe de o parte, că dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, iar pe de altă parte, că dorim să oferim țărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor țări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. De asemenea, vom crește bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei”, a subliniat , Knut Fleckenstein.
Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
