După ce opoziția parlamentară nu s-a lăsat sedusă și a respins tangoul integrării europene în interpretarea PDM, Valeriu Vasilică afirmă într-o analiză IPN că, în primul rând, PDM nu a căutat și nu a acceptat un consens cu potențialii parteneri de votare, fără de care această problemă nu putea fi rezolvată nicidecum. Este adevărat că nici PLDM-PL nu pot fi bănuite de prea mare dorință de a obține consensul, însă poziția PDM de inițiator, precum și de partid de guvernământ și majoritar în Parlament, l-a obligat la mai multe decât a făcut și decât s-a cerut de la partidele invitate să susțină ideea prin vot. Din contra, sunt cunoscute declarațiile dure ale conducătorilor PDM, potrivit cărora „ideea europeană nu se negociază”. Mai mulți reprezentanți ai PLDM și PL au și confirmat că negocieri nu au avut loc nici la etapa de lansare a inițiativei și nici în săptămâna dintre discutarea chestiunii în Parlament și punerea ei la vot.
Într-al doilea rând, crede directorul IPN, chestiunea vectorului european în Constituție a fost gândită de PDM în contextul pregătirii și lansării noii strategii „Pro Moldova” care, volens-nolens, înseamnă renunțarea la ideea integrării europene în calitate de lozincă electorală, eventual, nu și ca orientare politică pe plan intern și extern. Faptul că strategia respectivă, cu toate componentele ei, era în curs de pregătire deja de mult timp și programată pentru lansare „în toamnă” l-a confirmat liderul PDM Vlad Plahotniuc în interviul pentru IPN, acordat cu ocazia Zilei Independenței din acest an, deși a evitat să dea prea multe detalii atunci. În context electoral și ținând cont de animozitățile din relațiile cu structurile UE, precum și de conflictele necamuflate cu opoziția internă pro-europeană, PDM a fost interesat să delimiteze „muștele de pârjoale”, adică „Pro-Moldova” de „Pro-Europa”. Și a făcut-o cu „mâinile”-voturile partidelor parlamentare pro-europene de opoziție.
Implementarea noului sistem unitar de salarizare în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale, se estimează pe termen mediu (2019-2021) la 3950 milioane de lei. Potrivit proiectului de lege, expus pentru consultări publice, mijloacele respective sunt prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu și nu necesită surse suplimentare.
Ministerul Finanțelor se ambiționează ca legea privind salarizarea unitară să intre în vigoare la 1 decembrie curent. Directorul Institutului Economiei de Piață Roman Chircă este de părere că reforma respectivă nu asigură o creștere spectaculoasă a salariilor și nu rezolvă toate problemele în ceea ce ține de veniturile în sectorul public. Ea targhetează problema sărăciei și discrepanței uriașe salariale din sectorul public. Și Mihail Lașcu, președintele Federației Sindicatelor „SINDLEX”, spune că își dorește transparență decizională pe acest subiect, dar și consultarea sindicatelor. „Atunci când nu se oferă această consultare și aflăm despre proiect post-factum, este foarte complicat să aduci o îmbunătățire cu propunerile din partea sindicatelor”.
Ce fel de aluzii și acestea cu îmbunătățirea, fraților? Se apropie alegerile, constată experții IPN, de aceea toate resursele se îndreaptă spre cucerirea voturilor alegătorilor. Din această perspectivă, se anunță reforme și se întreprind acțiuni absolut neplanificate. Scopul urmărit este impresionarea alegătorilor. Dovada că e anume așa servește faptul că acțiunile respective se întreprind la sfârșit de mandat și chiar de an fiscal. Reforma impozitării a început de la 1 octombrie; reforma salarizării – de la 1 decembrie. Totul pentru binele cetățenilor cu drept de vot! Aceasta în afara activității la turații maxime a celor patru(!) fundații de caritate, afiliate cu trei partide de stânga și centru stânga.
Nimic nu poate opri „cincinalul în trei ani și jumătate!” Chiar dacă Președintele Asociației obștești „Moldova mea”, Fiodor Ghelici, acuză organele procuraturii că evită pornirea urmăririi penale și în cazul prezentării dovezilor de infracțiune. Într-o conferință de presă la IPN, activistul a adus exemplul deputatului și președintelui Comitetului Național Olimpic și Sportiv, Nicolae Juravschi, pe numele căruia la Asociația „Moldova mea” au parvenit mai multe plângeri de la sportivi care au spus că acesta și-a însușit bursele care ar fi trebuit să le revină. Chiar dacă au fost depuse plângeri la Procuratură, o cauză penală nu a fost pornită.
Dar se întâmplă că sistemul nu-și poate trage un glonț în picior: liderul Partidului Politic „Șor”, primarul de Orhei Ilan Șor, a fost amendat pentru utilizarea fondurilor venite din străinătate în campania electorală. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Sentința a fost pronunțată ca urmare a sesizării făcute de președintele Partidului Unității Naționale, Anatol Șalaru, care afirma atunci că, în campania electorală pentru Primăria capitalei în cadrul căreia Ilan Șor spunea că „știe cum”, a folosit bani primiți de la Moscova, după care instanța de judecată a exclus-o din cursa electorală pe candidata formațiunii respective, Reghina Apostolova.
Despre aplicarea antidoturilor se vorbește și la „Moldova cyber week 2018”. Prezent la deschiderea evenimentului, prim-ministru Pavel Filip a menționat că securitatea cibernetică este o necesitate absolută, fără de care nu se poate avansa în dezvoltarea serviciilor publice. Potrivit premierului, este important ca Moldova să fie în pas cu tehnologiile informaționale. Doar în ultimii trei ani, sectorul TIC din Moldova a crescut cu aproximativ 50%.
Felicitări și pentru Radu Albot, care a câștigat turneul Challenger de la Liuzhou (China)! Tenismenul moldovean se află în acest moment pe locul 89 în clasamentul ATP.
Amănunte pe IPN!
