 |
|
| Dionis Cenuşa | |
La puțin timp după 100 de zile de la începutul mandatului de președinte, Igor Dodon a reușit să semneze un Memorandum de cooperare cu Uniunea Economică Euroasiatică. În mod simbolic sau nu, dar oficiul președintelui Dodon a ales să semneze documentul la Chișinău, în prezența președintelui Comisiei Uniunii Euroasiatice, Tigran Sargsyan (Presedinte.md, April 2017). Memorandumul care numără 5 pagini a fost publicat pe pagina oficială a organizației deja pe 4 aprilie (adică la o zi de la semnarea lui la Chișinău).
Conținutul Memorandumului nu a fost consultat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar premierul Pavel Filip a calificat documentul drept o acțiune “inoportună”, care nu poate aduce „țării dividende economice sau politice palpabile”. În calitate de exponent al guvernării, coordonată de către Partidul Democrat și liderul acesteia, Vladimir Plahotniuc, premierul Filip a lansat criticile sale în timpul vizitei la Bruxelles, dedicată celui de-al treilea Consiliu de Asociere UE-Moldova (Euroactiv, Martie 2017). Pe lângă Memorandumul de cooperare, premierul moldovean a condamnat de asemenea solicitarea președintelui Dodon pentru statutul de țară observator în cadrul Uniunii Euroasiatice. Contrar opiniilor împărtășite de guvernare, președintele Dodon consideră că Memorandumul nu contravine Acordului de Asociere cu UE. Potrivit președintelui, Memorandumul este menit să diversifice exporturile moldovenești și în niciun caz nu înseamnă aderarea țării la Uniunea Euroasiatică. Acest document, la fel ca și alte oscilări ale președintelui în direcția Moscovei, scot în evidență discrepanțele geopolitice existente între guvernare și oficiul președintelui. În consecință, bifurcarea politicii externe a țării (IPN, Martie 2017) este inevitabilă, lucru la care contribuie acțiunile unilaterale ale președintelui Dodon, ale căror constituționalitate devine tot mai incertă.
Esența Memorandumului
La o simplă analiză a textului Memorandumului putem deduce că scopul acestuia este mai degrabă unul simbolic decât practic. Astfel, acesta nu face parte din categoria tratatelor internaționale, motiv din care nu creează drepturi sau obligații reglementate de dreptul internațional (Uniunea Euroasiatică). Caracterul simbolico-geopolitic al documentului a fost confirmat de către președintele Dodon, care a subliniat că Memorandumul nu produce niciun efect juridic.
În linii mari, Memorandumul se referă la cooperarea dintre Moldova, Uniunea Euroasiatică și țările membre ale acesteia într-un șir de domenii (cooperare vamală, reglementări tehnice, transport, energetică, migrație, achiziții publice etc.). Scopul documentului este de a spori comerțul bilateral și investițiile și de a elimina barierele din calea acestora.
Totodată, este prevăzută constituirea unui grup mixt, care se va reuni cel puțin o dată pe an. De fapt, aceasta urmează să asigure interacțiunea între Comisia Euroasiatică și Moldova. Cooperarea prevăzută de Memorandum va fi realizată sub formă de: schimb de informații și experiență; consultații în domeniile problematice; elaborarea de recomandări pentru eliminarea barierelor; întrevederi bilaterale; organizarea de evenimente comune (conferințe, expoziții, etc.); elaborarea de rapoarte și alte produse analitice. De asemenea, în limitele Memorandumului pot fi elaborate planuri de acțiuni și programe de cooperare, care vor reieși în primul rând din necesitatea de a înlătura obstacolele comerciale.
În fine, aplicarea Memorandumului de către o parte sau alta poate fi încetată prin procedura de notificare. Cu toate acestea, încetarea efectului Memorandumului nu duce la fel și la anularea automată a tuturor acțiunilor inițiate odată cu semnarea lui.
Un Memorandumului inutil și artificial
Altă semnificație decât una politică și propagandistică nu poate fi atribuită acestui Memorandum. Or, documentul nu impune anumite obligații juridice, din care ar reieși și sancțiuni pentru neimplementarea lui. Examinarea atentă a Memorandumului trădează caracterul inutil și, respectiv, artificial și forțat al acestuia.
În primul rând, documentul nu are nicio semnificație practică, deoarece implică domenii (economie, transport, reglementări tehnice etc.) unde toate competențele aparțin Guvernului care în prezent implementează reforme derivate din Acordul de Asociere cu UE.
Cel de-al doilea aspect ține de prezența Moldovei în cadrul Comunității Statelor Independente, unde deja există o conlucrare și unde sunt reflectate ultimele tendințe din cadrul Uniunii Euroasiatice, inclusiv la nivel de reglementări tehnice (acte normative). Prin urmare, atât oficiul președintelui cât și Comisia Euroasiatică au inițiat un Memorandum care, în termeni practici, nu aduce nicio valoare adăugată.
Al treilea aspect se referă la eliminarea barierelor, care este principalul scop al Memorandumului, la fel ca și diversificarea exporturilor. Până acum, Moldova nu s-a confruntat cu obstacole comerciale din partea țărilor Uniunii Euroasiatice (Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan), decât cu excepția Rusiei. Odată cu aprofundarea relațiilor UE-Moldova, în 2013, Rusia a aplicat o serie de restricții comerciale unilaterale față de Moldova, multe dintre care au rămas în vigoare încă în 2017. Prin urmare, Memorandumul de cooperare cu Uniunea Euroasiatică nu poate nicidecum înlocui dialogul bilateral moldo-rus, la nivel de guverne, pe subiecte comerciale, deja instituit în noiembrie 2016.
Nu în ultimul rând, integrarea europeană reprezintă obiectivul național de țară, ceea ce direcționează toate eforturile și resursele naționale în vederea apropierii de UE în toate domeniile de politici publice. Prin urmare, Memorandumul distorsionează agenda publică, deoarece presupune elaborarea de planuri de acțiuni și programe, de către Comisia Euroasiatică și oficiul președinției (pentru moment), care vor fi rupte de la realitățile moldovenești curente.
Este Memorandumul compatibil cu agenda europeană a țării?
Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică în contextul politic actual nu reprezintă un pericol pentru agenda de asociere cu UE. Cu toate acestea, Memorandumul împreună cu eventualul statut de țară observator în cadrul Uniunii Euroasiatice pot influența puternic discursul și agenda publică înainte de alegerile parlamentare din 2018.
Demersurile pro-euroasiatice ale președintelui Dodon sunt corelate cu așteptările populației, reflectate de sondaje, unde pentru vectorul euroasiatic se pronunță circa 50% din respondenți. Partidul promovat de către Igor Dodon – Partidul Socialiștilor, a devenit principala formațiune de opoziție grație orientării sale pro-ruse, la care se mai adaugă și retorica pro-euroasiatică. Din acest considerent, președintele Dodon și socialiștii nu vor face altceva decât să pedaleze intens în direcția estică, pentru a-și asigura o majoritate confortabilă în următorul legislativ.
Din punct de vedere tehnic, Memorandumul nu împiedică nicidecum implementarea agendei europene, care depinde strict de performanța guvernării. Însă ca și conotație simbolică, Memorandumul nu este deloc binevenit, deoarece transmite mesaje confuze publicului moldovenesc, dar și celui european, care contribuie cu asistență financiară la transformarea în mai bine a țării.
În loc de concluzii...
Chiar dacă este inutil, Memorandumul de cooperare creează diverse canale permanente de comunicare cu exponenții vectorului euroasiatic. Astfel, președintele Dodon poate să imunizeze opinia publică la ideile despre integrarea euroasiatică. Acest lucru permite de asemenea crearea unui grad sporit de toleranță în rândul cetățenilor față de eventualele ajustări și limitări a agendei europene, culminate, eventual, cu revizuirea sau chiar abandonarea Acordului de Asociere (drept cel mai negativ scenariu posibil).
Socialiștii și președintele Dodon vor să evite cu orice preț un eventual Euromaidan la Chișinău, în care simpatizanții vectorului european să se opună deschis încercărilor unei guvernări pro-ruse de a stopa agenda europeană de reforme.
Memorandumul de cooperare, la fel ca și statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică, pe care Rusia ar fi de acord să-l ofere Moldovei, pot avea efecte serioase pe termen mediu și lung asupra proceselor de integrarea europeană din ţară. În prezent, acestea pot servi mai mult în scopuri de război mediatic și propagandă (geo)politică.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.