Republica Moldova riscă să devină o entitate căreia nu i se întinde mâna. Mai exact, autoritățile ei riscă un asemenea comportament din partea partenerilor de dezvoltare, dar riscul de extrapolare asupra întregii țări și a tuturor cetățenilor ei este suficient de real, deși perspectiva poate fi ceva mai îndepărtată.
---
Săptămâna trecută a fost în Moldova un oficial de rang suficient de înalt dintr-un stat suficient de important, ba chiar cel mai important din Europa, care a declarat că „a renunțat la întâlnirile oficiale cu reprezentanții guvernării”. Și a explicat de ce: părerile oficialului străin despre democrație și statul de drept nu coincid cu cea ce afirmă el că se întâmplă în Republica Moldova. Oficialul era Maria Flachsbarth, secretar de stat parlamentar al Ministerului Federal al Cooperării Economice și Dezvoltării din Germania, iar semnele pe care le-a dat ea Chișinăului depășesc limitele ministerului pe care îl reprezintă, ba chiar ale întregii Germanii Federale, care, spuneam, este cel mai influent stat în Uniunea Europeană.
În spațiul public au existat puține reacții ale autorităților moldovenești la declarațiile ieșite din comun, într-un fel, ale Mariei Flachsbarth și au fost de nivelul celei formulate, în treacăt, de către președintele Parlamentului Andrian Candu într-o emisiune a postului public de radio: „un oarecare oficial și o oarecare declarație”.
Însă semnalul lansat de oficialul german și impactul acestuia sunt de o importanță mult mai mare, de aceea merită o analiză mai amănunțită.
Ce a declarat secretarul de stat din Germania?
Pe scurt – că: „procesele din Moldova sunt contrare dezvoltării ei politice și economice”. Și ca aceste aprecieri să nu pară neclare și întâmplătoare, a precizat că: „Republica Moldova nu se va dezvolta din punct de vedere economic, dacă potențialii investitori nu vor avea convingerea respectării statului de drept. Însă, ceea ce se întâmplă actualmente aici, demonstrează lipsa acestei premise”, a spus ea. „În calitate de secretar de stat pot să vă asigur că nu va exista o dezvoltare economică dacă potențialii investitori nu au convingerea că în Moldova există stat de drept. Cum ar putea veni investitori din Germania aici și eu să-i încurajez să o facă? Ce sfaturi să le dau, dacă există multe păreri divergente cu privire la statul de drept?” Maria Flachsbarth a mai spus că nu pot fi „ascunse sub covor” toate faptele care trezesc suspiciuni cu privire la independența justiției. „Spre regret, încrederea în politică în Republica Moldova este subminată din mai multe părți, inclusiv prin anularea netransparentă a alegerilor primarului general de Chișinău. Din punctul meu de vedere, se creează o neîncredere printre alegătorii din Republica Moldova. Cum pot ei să mai aleagă aceste persoane dacă înțeleg că, indiferent ce decizie iau, cei de sus pot să facă ceea ce vor. Este absolut împotriva tuturor regulilor democratice”, a subliniat Maria Flachsbarth.
Cine a declarat ceea ce a declarat?
Maria Flachsbarth este oficial de rang înalt din cadrul unui minister care se ocupă în Germania de Dezvoltare și Cooperare. Mesajul ei clar este că investițiile, în calitate de motor al dezvoltării economice, au nevoie de condiții deja existente pe care le oferă un stat de drept și democratic. Doar în aceste condiții ea și ministerul de profil german vor îndemna investitorii germani să vină în Moldova. Punctul de vedere al oficialului german se deosebește mult de cel al oficialilor moldoveni din ultimul timp, după care dezvoltarea prioritară a economiei ar genera o mai multă democrație și mai mult stat de drept, inclusiv mai mult respect pentru drepturile omului. Judecând după reacțiile anterioare la anumite evenimente din Moldova, cu toată siguranța că și ambasadorul SUA în Moldova James D. Pettit a putut să-i răspundă sau chiar i-a răspuns ministrului economiei Chiril Gaburici, la întâlnirea de săptămâna curentă, că nu poate recomanda investitorilor americani Tesla, Apple și IBM să vină în Moldova, din aceleași considerente pe care le-a formulat Maria Flachsbarth: justiția și statul de drept. Cel mai degrabă că dezvoltarea economică și statul de drept se află în aceeași relație ca oul și găina: nimeni nu știe cine a venit primul, dar toată lumea cunoaște că unul nu poate exista fără altul.
Când au fost făcute declarațiile?
Declarațiile au fost făcute la Chișinău, în seara zilei de 2 august, în cadrul conferinței cu tema „Consolidarea încrederii în procesele democratice: provocări juridice și politice în Republica Moldova”, organizat inclusiv de două fundații politice germane. Faptul participării la evenimentul cu caracter preponderent neeconomic a unui reprezentant înalt al Ministerului german care se ocupă preponderent de economie/dezvoltare, vorbește o dată în plus despre importanța egală pe care o acordă Germania aspectelor economice și politice. Dar este de remarcat că, în dimineața aceleiași zile, Maria Flachsbarth s-a pornit de la Berlin spre Chișinău, având în agendă și întâlniri oficiale cu reprezentanții guvernării, conform unui comunicat, difuzat în aceeași zi. O schimbare atât de bruscă de macaz nu este posibilă nici măcar în cazul unui oficial dintr-o țară de importanța Republicii Moldova, nemaivorbind de unul din Germania. Poate vom afla sau poate nu vom afla dacă și ce s-a întâmplat între timp, cine și de ce a intervenit în agenda secretarul de stat parlamentar, dar este sigur că asemenea decizii și asemenea declarații nu au putut fi făcute nici măcar în cadrul ministerului pe care îl reprezintă. Cel mai jos nivel posibil este Ministerul German de Externe, care, se știe, are statut de guvern al țării pentru străinătate, respectiv, reprezentând poziția oficială a Germaniei.
Ce semnale transmite Germania?
Maria Flachsbarth a avut o singură modificare a agendei. Restul întrevederilor și activităților planificate au rămas intacte: „vizita proiectelor care sunt în desfășurare în Moldova cu suportul Germaniei, întâlniri cu opoziția și societatea civilă, în contextul alegerilor primarului de Chișinău”. Tot ea a adus o nouă tranșă de două milioane de euro, alocată de Guvernul Republicii Federale Germania din care vor fi dezvoltate proiecte de infrastructură și eficiență energetică în 18 localități din Republica Moldova.
De aici rezultă câteva semnale.
Unu: Germania nu s-a lăsat de Moldova și schimbă modalitatea de comunicare cu societatea moldovenească în una directă, fără intermedierea guvernării. Aceasta ar putea să însemne și că îi retrage guvernării posibilitatea care a avut-o până acum de a beneficia din urma asocierii cu sprijinul european oferit Republicii Moldova.
Doi: Germania s-a lăsat de guvernare, dar nu s-a lăsat de opoziție și societatea civilă activă din Republica Moldova.
Trei: Tradusă din limbaj mai diplomatic, formula „a amâna întrevederile cu oficialii Republicii Moldova” înseamnă „refuz să mă întâlnesc” sau si mai mult: „nu vreau să întind/strâng mâna”. Chiar dacă am admite că guvernarea de la Chișinău are dreptate când spune că nu poartă răspundere directă pentru ceea ce i se impută în sensul invalidării alegerilor primarului de Chișinău, de exemplu, percepția derapajelor democratice și ale statului de drept este o realitate în ochii unei părți semnificative a societății moldovenești și ai tuturor partenerilor de dezvoltare. Or, guvernările sunt totdeauna chemate să răspundă și pentru realități, și pentru percepție, în orice țară.
Patru: Semnalele respective sunt adresate Republicii Moldova, dar în aceeași măsură comunității europene, care va trebui să aibă motive foarte serioase ca să nu țină cont de exemplul Germaniei, cu rolul și ponderea acesteia în Europa și în lume.
Astfel, Republica Moldova riscă să devină o entitate căreia nu i se întinde mâna. Mai exact, autoritățile ei riscă un asemenea comportament din partea partenerilor de dezvoltare, dar riscul de extrapolare asupra întregii țări și a tuturor cetățenilor ei este suficient de real, deși perspectiva poate fi ceva mai îndepărtată.
Este, desigur, o ipoteză, care ar putea fi ușor confirmată sau infirmată, dacă am cunoaște agenda vizitelor oficialilor europeni în Republica Moldova și cea a vizitelor oficialilor moldoveni în capitalele țărilor UE, precum și la Bruxelles, pentru următoarele luni, de exemplu.
Valeriu Vasilică, IPN
