La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Tatiana Negruş, pensionară: Independenţa este un lucru bun şi onorabil, însă nu s-a făcut uz de ea, de oportunităţile pe care le-a adus.
Tatiana Negruş, de 80 de ani, în trecut lucrător medical şi deputat în sovietul sătesc, a luptat pentru Independenţă şi a sperat la o viaţă mult mai bună. Astăzi constată cu regret că politicienilor, când ajung la conducere, nu le mai pasă de oameni. Aceştia dau prioritate intereselor personale, iar bogăţia şi-o agonisesc furând poporul. În aceste condiţii, statul continuă să facă paşi înapoi: tineretul pleacă, lăsând în urmă bătrâni şi oameni bolnavi, care azi-mâine vor pleca la cele veşnice. „Ce va fi în Moldova noastră fără braţe de muncă? Cred că un întreg dezastru. Şi cine e de vină? Conducătorii ţării noastre. Atunci când vin alegerile, ne promit multe – şi locuri de muncă, şi salarii mai mari, şi pensii mărite, dar toate aceste promisiuni rămân pe hârtie”, a spus femeia.
Regretă că cei de la putere nu fac decât să „îi mângâie” pe pensionari cu „câţiva lei” adaos la pensie, care nu acoperă însă nicio treime din necesarul de alimente şi medicamente: „Totul s-a scumpit – un plic simplu poştal, care era 40-45 de bănuţi, acum costă 1,75-2 lei. Nu mai vorbim de transport, de serviciile medicale pentru care, deşi avem asigurare medicală, suntem nevoiţi să plătim”.
Nu doar pensionarii o duc greu. Şi tinerii care au rămas în ţară abia de se descurcă. Lipsa locurilor de muncă e o problemă dureroasă pentru toată populaţia Moldovei, spune femeia. Tineretul e nevoit să plece peste hotare pentru a face un ban pentru familie. În multe cazuri cei care pleacă sunt specialişti buni, care îşi fac un rost în străinătate şi îşi iau cu ei şi familiile.
Totuşi, mai există lucruri care o bucură. Odată ce s-au deschis hotarele, tinerii pot merge să facă studii în Europa. Femeia are rude în România, la Iaşi şi Bârlad. Dacă anterior, când îşi dorea să meargă în vizită peste Prut, avea nevoie de viză, acum lucrurile s-au simplificat.
Amintindu-şi de profesia sa, Tatiana Negruş spune că are nostalgie pentru vremurile în care lucra la spital. Pe atunci oamenii îi respectau parcă mai mult pe lucrătorii medicali, dar şi aceştia, la rândul lor, „stăteau lângă bolnav până îl puneau pe picioare”. Personalul medical se mai ocupa şi de gospodărie. Punea varză la murat, ca borşul servit la spital să fie ca cel de acasă. Pensionara spune că astăzi sistemul medical lasă de dorit. Sunt trataţi bine în mare parte cei care au bani. Nevoiaşii însă nu au acest noroc.
Chiar dacă în Republica Moldova sunt multe greutăţi, femeia se bucură totuşi că îşi duce zilele într-o ţară verde, cu pământuri bogate şi oameni cu suflet, primitori şi gospodari. Îşi doreşte din tot sufletul ca Basarabia să se reîntregească cu ţara-mamă, România, şi să fie o ţară mare şi prosperă. Şi tineretul va avea atunci alte oportunităţi, iar limba română va fi stăpână la ea acasă. Unirea poate fi salvarea pentru ţara noastră şi tinerii trebuie să lupte pentru acest lucru, crede pensionara.
---
Tatiana Negruş, locuitoare a satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, este născută pe 8 martie anul 1936 în satul Izvoare din fostul judeţ Soroca, actualul raion Floreşti. A lucrat moaşă timp de doi ani şi soră superioară la spitalul sătesc, timp de 43 de ani. A fost timp de şapte ani deputat în sovietul sătesc.
Elena Nistor, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Iulia Iabanji, Mariana Onceanu Hadârcă, Maia Sandu, Aureliu Batrânac, Viorel Cibotaru, Eugen Bendilic, Petru Bodarev, Sergiu Prodan, Gheorghe Erizanu etc. Au mai fost contactati şi au acceptat să ofere interviuri Nicolae Timofti, Andrian Candu, Pavel Filip, Marian Lupu, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu, Renato Usatîi, Valeriu Turea etc.
