La scurt timp după expulzarea în condiții contradictorii a celor șapte cetățeni turci, Agenția de presă IPN a expediat unor foști conducători de prim rang ai Republicii Moldova un set de întrebări, răspunsurile la care ar fi putut contribui la elucidarea mai amplă a cazului. Interviu cu liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului în perioada 28 august 2009-28 decembrie 2010 și care a asigurat interimatul funcției de președinte al țării în perioada 11 septembrie 2009 și 28 decembrie 2010:
---
– Legislația națională obligă Serviciul de Informații și Securitate să informeze primele persoane in stat despre operațiunile de genul celei de expulzare a cetățenilor turci înainte sau după desfășurarea acestora?
– Legea Nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.
Articolul 9. Obligațiile Serviciului
Serviciul este obligat:
a) să informeze Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul și alte autorități.
Legea Nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului.
Articolul 8. Obligațiile organelor securității statului
Organele securității statului sunt obligate:
c) să informeze regulat autoritățile publice despre problemele securității statului;
Articolul 25.
(5) Conducătorii organelor securității statului poartă răspundere personală pentru oportunitatea, obiectivitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor prezentate.
– Există anumite categorii de evenimente despre care SIS este obligat să informeze în prealabil? Evenimentul din 6 septembrie 2018 este dintre acestea?
– Nu există reglementări exprese în acest sens.
– Care sunt persoanele informate în mod obligatoriu?
– Președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul sunt beneficiarii principali ai informațiilor prezentate zilnic de SIS, în temeiul următoarelor prevederi:
Legea Nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații şi Securitate al Republicii Moldova.
Articolul 9. Obligațiile Serviciului
Serviciul este obligat:
a) să informeze Parlamentul, președintele Republicii Moldova, Guvernul și alte autorități.
Legea Nr. 618 din 31.10.1995 securității statului
Articolul 10. Președintele Republicii Moldova
Președintele Republicii Moldova:
a) exercită conducerea generală a activității de asigurare a securității statului și este responsabil de starea securității statului în limitele atribuțiilor stabilite de legislație;
Articolul 11. Guvernul
Guvernul:
b) exercită conducerea activității autorităților administrației publice privind asigurarea securității statului.
Legea Nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
Articolul 1. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
(2) Activitatea Serviciului este supusă controlului parlamentar.
Legea Nr. 120 din 21.09.2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului
Articolul 6. Autoritățile cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii terorismului
(1) președintele Parlamentului Republicii Moldova coordonează întreaga activitate de prevenire și combatere a terorismului.
– Rapoartele prezentate primelor persoane sunt identice după conținut și volum sau diferite, in funcție de gradul de subordonare a SIS-ului față de o autoritate sau alta?
– Nu există reglementări exprese în legislație referitor la conținutul și volumul informațiilor prezentate, cu excepția prevederii art. 25 din Legea Nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului:
(5) Conducătorii organelor securității statului poartă răspundere personală pentru oportunitatea, obiectivitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor prezentate. Este prezentată aceeași informație, în decursul a 24 de ore.
– Ce responsabilitate poartă primele persoane în cazul unor operațiuni cu efecte naționale și internaționale negative? Este vorba de responsabilități egale sau diferire, în funcție de gradul de subordonare a SIS-ului față de o autoritate sau alta?
– Nu există reglementări exprese în acest sens. Dar conform Legii Nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Articolul 1, alin (2) Activitatea Serviciului este supusă controlului parlamentar. Prin urmare, președintele Parlamentului, președintele Comisiei securitate națională, apărare, ordine publică și președintele subcomisiei de control asupra SIS, au responsabilitatea să exercite controlul parlamentar. Orice persoană poartă răspundere pentru săvârșirea acțiunilor ilegale (abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor) și poate fi trasă la răspundere penală.
– Câtă informație trebuie să prezinte SIS pentru ca primele persoane să dispună de suficientă informație ?
– Nu există reglementări exprese în acest sens. Se prezintă informația reieșind din situația la ziua respectivă.
– În ce cazuri primele persoane sunt nevoite/obligate să solicite informație suplimentară sau audieri parlamentare după eveniment, cum s-a întâmplat în cazul evenimentului respectiv?
– În conformitate art. 20, alin (1) din Legea Nr. 753din 23.12.1999 privind SIS al Republicii Moldova, controlul asupra activității Serviciului este exercitat de Parlament, Procuratură și instanțele judecătorești, în limita competenței lor.
În conformitate art. 20 alin (2) Serviciul prezintă, în modul stabilit, anual și în caz de necesitate la cerere, Parlamentului, în ședință plenară, președintelui Republicii Moldova și Guvernului rapoarte privind desfășurarea activității sale. Primele persoane pot solicita informație suplimentară în toate cazurile, dacă consideră necesar.
– Ce posibilități și obligațiuni, conform legislației, au acestea de a interveni înainte de desfășurare și după, în cazurile când consideră că este necesar?
– Lege Nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului.
Articolul 25. Controlul exercitat de Parlament
(1) Parlamentul exercită controlul asupra activității organelor securității statului prin audieri și cercetări parlamentare, audieri de rapoarte ale conducătorilor organelor securității statului în cadrul ședințelor publice sau închise, precum și prin participarea președintelui Comisiei Parlamentului pentru securitatea națională ori a vicepreședintelui acestei comisii la lucrările colegiului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.
(2) Controlul permanent asupra activității organelor securității statului este exercitat de Parlament prin Comisia pentru securitatea națională.
(3) Organele securității statului prezintă anual rapoarte de activitate președintelui Republicii Moldova, Parlamentului și Guvernului.
(4) Organele securității statului răspund, în modul stabilit de legislație, la interpelările comisiilor permanente, speciale și de anchetă ale Parlamentului, precum și la cele ale deputaților în Parlament.
(6) Deputații în Parlament care, în baza interpelărilor, primesc informații de la organele securității statului poartă răspundere, în condițiile legii, pentru divulgarea informației ce conține secret de stat.
Organele de drept sunt independente în luarea deciziilor.
Regulamentului Parlamentului (Lege Nr. 797din 02.04.1996)
Articolul 271. Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate
(1) În cadrul Comisiei pentru securitatea națională, apărare și ordinea publică activează o subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate.
(2) În calitate de președinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziției parlamentare.
Actualmente președinte este Oleg Ogor, deputat neafiliat, de facto majoritatea parlamentară.
(3) Subcomisia supraveghează respectarea de către SIS a legalității, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a ordinii democratice din stat, asigură neadmiterea angajării politice a SIS.
(4) Subcomisia verifică respectarea de către SIS a prevederilor Constituției și a legilor care reglementează activitatea SIS, examinează cazurile de violare a Constituției, a legilor, a drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor.
Articolul 30. Efectuarea anchetelor de către comisiile permanente.
În cazul de față, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, președinte Eugen Carpov, deputat din majoritatea parlamentară.
(1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenței sale, privitoare la activitatea desfășurată de organele administrației publice.
(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorității membrilor săi, în care vor fi enunțate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.
(3) Președintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent și va comunica comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.
(4) În vederea desfășurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru a da relații orice persoană care are o calitate oficială.
Articolul 321. Constituirea comisiilor de anchetă. Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă.
Articolul 33. Modul de constituire a comisiilor de anchetă
La cererea unei fracțiuni parlamentare sau a unui grup de deputați, ce constituie cel puțin 5% din numărul deputaților aleși, Parlamentul va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile art.14-28, art.30 alin.(4) - (9) și art.32 alin.(2).
– Ați avut cazuri similare în perioada deținerii funcției înalte în stat și ce rol ați avut în soluționarea acestora ?
– Astfel de situații nu am avut, nu doar în perioada în care am deținut această funcție, dar și în general în întreaga perioadă de funcționare a SIS, cazul expulzării cetățenilor turci nu are precedent. La fel, cum am menționat mai sus, primele persoane în stat primesc zilnic informație secretă ce ține de situația criminogenă, securitate etc. Chiar dacă SIS este subordonat Parlamentului, șeful statului primește această informație, ceea ce demonstrează că întreaga conducere actuală „au știut” despre această operațiune de expulzare.
---
Notă IPN:
Ex-președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a evitat să răspundă la întrebările IPN cu referire la același caz.
