 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Dezbaterile din Parlamentul European (3 octombrie 2017) au scos în evidență diferența de opinii, dar și de tactici, între instituțiile europene vizavi de asistența macrofinanciară destinată Moldovei. Mai exact, forțele principale în Parlamentul European vor folosirea asistenței europene ca pe o pârghie pentru a penaliza decizia politică a guvernării de a recroi sistemul electoral. Totodată, Comisia Europeană și Consiliul preferă să angajeze Chișinăul în cât mai multe reforme structurale, lărgind condiționalitățile și asistența financiară.
Cea mai robustă critică vine din partea Partidului Popular European, care practic retransmite demersul aliaților săi politici de la Chișinău – opoziția extra-parlamentară condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase. Poziția acestora a rămas intactă și anume că orice asistență macro-financiară trebuie acordată doar după anularea sistemului de vot mixt, introdus în vara lui 2017 în lipsa unui consens politic larg. Social-democrații europeni au încercat să dilueze critica cu referințe la rolul stabilizator al partenerilor lor politici, Democrații lui Vladimir Plahotniuc, asupra economiei și reluarea reformelor, inclusiv folosind datele FMI.
Punctul de vedere al Comisiei Europene, exprimat în numele Federicăi Mogherini de către Comisarul Christos Stylianides, în cadrul aceleiași ședințe a forului european, a fost însă moderat și pragmatic vizavi de situația din Moldova. Stylianides l-a înlocuit pe Comisarul pentru Politică Europeană de Vecinătate, Johannes Hahn, aflat în drum spre Lybia după vizita din Armenia. Deși a fost un mesaj pragmatic, Stylianides a perpetuat confuzia despre soarta asistenței macro-financiare. Pe de o parte, Comisarul a reiterat faptul că noua legislație electorală nu a ținut cont de îngrijorările expuse de Comisia de la Veneția. Dar, pe de altă parte, el a sugerat că legea nu este încă aplicată și, de aceea, nu afectează sistemul multipartinic. Chiar dacă UE evită să facă acest anunț acum, o decizie favorabilă cu privire la debursarea primei tranșe din asistența macro-financiară pentru Moldova pare inevitabilă.
Ce a spus Comisia Europeană?
Fără a condamna direct guvernarea, reprezentantul Comisiei a comparat noua legislație electorală cu o provocare pentru democrația din Moldova. Nu a fost trecut cu vederea riscul influenței negative a mediului de afaceri asupra integrității candidaților la funcția de deputat. Comisia Europeană repetă cu atenție limbajul Comisiei de la Veneția, ocolind deliberat termenul de oligarhi, pe larg întrebuințat în discursuri politice de către deputații europeni.
Asistența macro-financiară este practic un fapt împlinit și reiese din compromisul (IPN, 19 Iunie 2017), la care au ajuns Comisia, Consiliul UE și Parlamentul, în vigoare din 23 septembrie 2017. Dar ceea ce Comisia lasă sub semnul întrebării este debursarea efectivă a tranșelor, condiționată de îndeplinirea pre-condițiilor politice și a Memorandumului de înțelegere, document ce urmează să fie semnat deja în curând și la care vor fi atașate o serie de condiționalități. Astfel, Comisia va avea o misiune dificilă de a evalua starea democrației din țară și calitatea reformelor structurale și sectoriale (sistemul bancar, anti-corupție și justiție, energie etc.)
Asistența pentru proiecte cu amprentă directă asupra bunăstării cetățenilor constituie prioritatea reiterată a Comisiei. De aceea, în paralel cu asistența macro-financiară, UE va sprijini dezvoltarea rurală, infrastructura, împuternicirea femeilor etc. Potrivit acestei abordări, cu cât mai multe reforme vor avea rezultate practice pentru cetățeni, cu atât mai mult va sporit sprijinul din partea UE.
Care este tactica Bruxelles-ului vizavi de Moldova?
Este clar că poziția Partidului Popular European, la care urmează să adere formațiunile Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase, nu este împărtășită de Comisia Europeană. În loc să blocheze asistența macro-financiară, după cum propun popularii europeni, Comisia este tentată să angajeze guvernarea de la Chișinău într-un set mai larg și mai concret de condiționalități (IPN, 2 Octombrie 2017). Astfel, la condiționalitățile sectoriale se adaugă și cele de natură politică, prin care UE poate justifica adițional suspendarea sau chiar anularea asistenței sale. Deși aceasta lărgește arealul de aplicare a instrumentului de condiționalitate, UE va deveni și mai solicitată de opoziție și societatea civilă de a reacționa față de acțiunile guvernării.
Utilitatea instrumentului de condiționalitate, extins în cazul asistenței macro-financiare, ar putea suferi blocaje, dacă în timpul aplicării va lipsi proporționalitatea. Astfel, UE trebuie să-și păstreze echilibrul în soluționarea crizelor produse de o guvernare controversată, dar permanent inventivă, fără a-și deteriora relația cu opoziția extra-parlamentară și societatea civilă tot mai exigente.
Apropierea de anul electoral 2018 nu face altceva decât să ridice mizele, încordând relațiile dintre guvernare și opoziția extra-parlamentară, în paralel cu o maximizare a așteptărilor opoziției față de partenerii externi ai Moldovei. Instituțiile UE, cu excepția Parlamentului European, aleg o abordare pragmatică în raport cu guvernarea de la Chișinău, care, slăbită și discreditată, are nevoie de o minimă aprobare din exterior și respectiv acasă, pentru a supraviețui politic până la alegerile legislative. În acest context, anumite reforme pot fi împinse mai ușor, dar cu aceasta se investește inevitabil în imaginea Democraților, care astfel nu doar își cresc potențialul electoral, dar și pot provoca nervozitate în dialogul opoziției cu UE.
Dacă UE oferă asistența macro-financiară, atunci trebuie să explice cât mai clar această decizie, pentru a nu trezi confuzie în rândul populației euro-optimiste. O decizie argumentată și comunicată eficient va salva la fel fața opoziției extra-parlamentare, care insistă pe blocarea asistenței macro-financiare din cauza adoptării legii privind votul mixt.
În loc de concluzie...
Tactica UE de a multiplica condiționalitățile acceptate de guvernarea de la Chișinău se pare că are un sens mai mare decât izolarea guvernării. Dar orice conlucrare pozitivă dintre actuala guvernare și UE lipsește gradual opoziția extra-parlamentară de argumentele potrivit cărora Democrații perturbează și deteriorează integrarea europeană a țării.
Pentru UE contează desfășurarea calitativă a reformelor și centrarea lor pe cetățeni. Susținerea unor forțe politice contra altora este ceea ce Bruxelles-ul ar vrea să evite. Democrații vor să valorifice neutralitatea politică a europenilor. Aceeași neutralitate diminuează manevrele opoziției extra-parlamentare, a cărei energie electorală se datorează retoricii critice a UE vizavi de (anti)reformele adoptate de către autoritățile de la Chișinău.
UE nu leagă asistența macro-financiară atât de introducerea votului mixt, cât de faptul dacă noua legislație electorală poate să afecteze sistemul multipartinic sau nu. Aceasta, împreună cu îndeplinirea pre-condițiilor politice și respectiv a condiționalităților sectoriale, pot determina viitoarea stopare a asistenței. Până atunci, se presupune că prima tranșă a asistenței, totuși, va fi alocată, fără a fi clar dacă până la finele lui 2017 sau la începutul lui 2018.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.