Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, spune că nu vede cum Partidul Socialiștilor ar putea face parteneriat în următorul Parlament cu vreunul dintre partidele care au șanse să treacă în legislativ. Declarația a fost făcută după ce președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că „niciodată să nu spui niciodată” (vezi „Scurt pe doi” din 27.12.18) cu referință la o eventuală coaliție a PDM cu PSRM., menționând, totuși, că nu-și imaginează o coaliție a democraților cu socialiștii.
Președintele spune că va fi foarte riscant, dacă se va încerca anularea rezultatelor alegerilor pe o circumscripție sau mai multe după următoarele parlamentare. Potrivit lui, într-o asemenea situație, actualul partid de guvernare are doar de pierdut, de aceea nu va recurge la un asemenea pas.
Șeful legislativului afirmă că integrarea europeană rămâne prioritatea numărul unu a Republicii Moldova și că doar acest model de dezvoltare este fiabil pentru țară. Andrian Candu, consideră că după alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova, dar și după alegerile din Parlamentul European, relația cu UE va reveni la pragmatismul necesar al beneficiilor reciproce.
Președintele Parlamentului s-a referit și la securitatea informațională, menționând că Republica Moldova este atacată cibernetic aproape în fiecare zi. De aceea este necesară o strategie de securitate informațională prin care să fie creată o platformă specială și capacitățile instituționale necesare pentru a ține piept provocărilor cibernetice.
Partidul Popular European din Moldova nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în calitate de concurent electoral cu liste sau candidați proprii. Într-un comunicat de presă al PPEM se spune că o fragmentare excesivă a segmentului de centru-dreapta ar putea facilita procesul câștigării alegerilor de către Partidul Socialiștilor, fapt care ar însemna blocarea pe o perioadă nedeterminată a parcursului european al Republicii Moldova și a reformelor demarate de guvernele anterioare.
Partidul Democrat și Partidul Comuniștilor au fost înregistrați în calitate de participanți la referendumul republican consultativ, care va avea loc concomitent cu alegerile parlamentare. Alegătorii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61. De asemenea, vor răspunde la întrebarea: „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile sale?”. Vor exista două opțiuni de alegere – pentru și contra.
Partidul Democrat a fost înregistrat cu opțiunea „Pentru”, iar Partidul Comuniștilor cu opțiunea „Contra”.
Președintele fracțiunii PSRM în Consiliul Municipal Chișinău, Ion Ceban, susține că noua lege a salarizării, aprobată recent, nu permite autorităților municipale să mai acorde adaosuri la salarii. În consecință, unele categorii de bugetari vor primi salarii mai mici decât cele pe care le primeau până acum, plus compensațiile acordate de municipalitate. „De exemplu, pentru mai multe categorii sociale: pedagogi, medici, noi am identificat resursele financiare pentru a le a le compensa cheltuielile de transport. Este vorba de un număr foarte mare: 13-14 mii de bugetari”, spune socialistul. O altă idee ar fi alimentația zilnică: câte 45 de lei pentru a asigura bugetarii din domeniul asistenței sociale. „Dacă n-o să putem să găsim modalitatea directă de a susține aceste categorii, atunci vom merge pe formula de a găsi alte soluții ca să acordăm suport așa încât oamenii să nu plece din sistem”, a declarat Ion Ceban.
Într-o ediție a publicației „Realitatea Economică”, elaborată de către experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” se afirmă că cea mai îngrijorătoare tendință din 2018 ține de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat și mai mult relațiile Guvernului cu partenerii de dezvoltare. Aceasta ține de Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (amnistia capitalului) și Legea care permite dobândirea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor. Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conținutul acestora, care vine în contradicție cu spiritul Acordului de Asociere și Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit și mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparență decizională minimă sau chiar în lipsa acesteia, fără careva consultări de substanță cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record. Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie și adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi.
Noul punct de trecere a frontierei de stat „Palanca”, administrat în comun de vameșii și polițiștii de frontieră din Republica Moldova și Ucraina, a fost inaugurat. Premierul Pavel Filip a declarat, în cadrul inaugurării, că pentru ambele state acest eveniment este unul important. Premierul a mulțumit părții ucrainene, dar și Uniunii Europene pentru sprijinul financiar acordat. În opinia sa, acesta este un exemplu de utilizare eficientă a banilor din UE în folosul cetățenilor.
Amănunte pe IPN!
