Circa 1 300 de metri cubi de apă reziduală trec zi de zi în râul Bâc doar în regiunea municipiului Chişinău, iar la Ghidighici se scurg în fiecare zi peste 800 de metri cubi de ape reziduale, care ulterior sunt folosite la irigarea terenurilor. Constatările sunt făcute de un grup de tineri ecologişti, care au efectuat o expediţie de-a lungul Bâcului. Potrivit acestora, principala sursă de poluarea a râului sunt deversările ilegale.
Solicitată de IPN, şefa Centrului Naţional de Mediu, Ina Coşeru, a spus că cele mai multe deversări ilegale au fost identificate în regiunea satului Varniţa, unde puţini dintre locuitori şi agenţii economici sunt conectaţi la sistemul de canalizare şi revarsă resturile de apă reziduale direct în râu.
„Nicio staţie de epurare a apei din regiunea Bâcului nu deversează apa conform normelor. Nici chiar staţia de epurare din Călăraşi, care este una modernă, recent construită, nu funcţionează la capacitatea ei maximă”, a spus Ina Coşeru. Staţia de epurare a apei din municipiul Chişinău este o sursă permanentă de scurgere a apelor epurate parţial. Potrivit şefei Centrului Naţional de Mediu, staţia este învechită şi necesită restabiliri urgente. „În aval de Chişinău, Bâcul nu este un râu, ci un canal cu ape reziduale”, a mai spus Ina Coşeru.
Monitorizarea ecologică a arătat că în raionul Călăraşi calitatea apei este relativ bună, însă au fost identificate lacuri de acumulare fără autorizaţie şi lipseşte un management de depozitare şi colectare a deşeurilor. În raionul Străşeni gunoiştea se află în lunca râului. În municipiul Chişinău au fost identificate spălătorii auto ilegale, deversări şi gunoaie depozitate în râu. Monitoringul biologic în câteva sate din raionul Anenii Noi a arătat că apa este excesiv de poluată. „O problemă esențială care ar trebui să preocupe societatea este că, în regiunea Bâcului, în special în raionul Ialoveni, apa este folosită pentru irigarea terenurilor. Acele fructe şi legume mai târziu sunt vândute în pieţele din Chişinău. Ne pun în pericol sănătatea şi chiar viaţa”, a spus Ina Coşeru.
În baza rezultatelor obţinute în timpul expediţiei grupul de iniţiativă a elaborat o declaraţie cu rezultatele investigării şi recomandări. Aceasta au fost prezentată Primăriei municipiului Chişinău şi Ministerului Mediului. Primarul Dorin Chirtoacă a comunicat ecologiştilor că Primăria nu dispune de pârghii pentru a acţiona în astfel de situaţii, iar viceministrul mediului, Lazăr Chirică, a remarcat că ministerul are un plan de acţiuni în ceea ce priveşte starea râului şi nu merită ca tinerii ecologişti să facă show pe acest subiect.
În perioada 7-15 iulie, 25 de tineri ecologiști au făcut o expediţie ecologică de la izvorul Bâcului, până la Gura Bâcului, unde râul se revarsă în Nistru, pentru a identifica sursele de poluare şi factorii de degradare a râului Bâc.
