Promovarea proiectului de lege privind „decriminalizarea” unor infracțiuni de ordin economic este suspectă în condițiile în care nivelul de încredere al populației în instituțiile statului este foarte redus, iar recuperarea activelor delapidate și tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovați de furtul bancar stagnează de trei ani. O notă de poziție în acest sens a emis Centrul pentru Politici și Reforme (CPR), citat de IPN.
Potrivit CPR, nu poate fi acceptată o „decriminalizare” a infracțiunilor financiare atât timp cât nu a fost realizată recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor implicați în furtul bancar. Orice guvern ce va încerca să facă acest lucru va deveni complice al furtului. Prin promovarea proiectului Republica Moldova se înscrie într-o listă de țări care mimează lupta cu corupția.
Centrul pentru Politici și Reforme crede „depenalizarea” unor crime economice va avea efect negativ asupra luptei cu corupția. În lumina recentelor crime financiare, pedepsele pentru acestea trebuie înăsprite, nu invers. Asta ar sugera logica unor reforme, dar și a bunului simț. „Dacă își doresc să convingă societatea și partenerii de dezvoltare că au intenții sincere, autoritățile Republicii Moldova trebuie să revină la un regim de funcționare transparent, previzibil și deschis”, menționează autorii CPR.
