Existența unui număr enorm de anunțuri privind ofertele de muncă, care nu poate fi prelucrat pentru identificarea posibilelor oferte de muncă false, îngreunează mecanismul de identificare a cazurilor de trafic de ființe umane. Problema a fost constatată de Centrul de asistență și protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane și enunțată în cadrul evenimentului „Anti-Trafficking Hackathon”, organizat de Generația NIKA” și „Yep!Moldova”, în parteneriat cu Misiunea OSCE în Moldova, transmite IPN.
Pentru îmbunătățirea mecanismului, Rodica Moraru-Chilimar, directoare a Centrului vine cu anumite posibile soluții. Este vorba de crearea unui soft de analiză a tuturor anunțurilor privind ofertele de muncă, care va genera un raport privind riscul existent. De asemenea, crearea unei platforme online de comunicare, unde va fi lăsat feedback-ul despre angajator sau dezvoltarea unei aplicații, care va oferi posibilitatea de a verifica riscul pentru angajare.
O altă problemă enunțată de expertă este dinamica în scădere a numărului de victime ale traficului de ființe umane asistate și existența mai multor baze de date privind aceste victime. La fel, o problemă este și faptul că nu toate victimele beneficiază de asistența specializată de care au nevoie, precum și lipsa unei instituții care să elibereze documentul care stabilește statutul acesteia. Pentru îmbunătățirea mecanismului de referire și asistență a cazurilor de trafic de ființe umane, Rodica Moraru-Chilimar propune crearea unui sistem informațional inter-instituțional care ar permite vizualizarea traseului victimei, precum și a serviciilor de care a beneficiat aceasta. Un astfel de sistem informațional ar exclude necesitatea eliberării documentului de stabilire a statutului, ar ușura acordarea serviciilor și ar exclude dublările sau „pierderea” victimelor.
Radu Cucoș, ofițer de program, oficiul Reprezentantului Special și al Coordonatorului OSCE pentru combaterea traficului de ființe umane de la Viena, a precizat că victimă a traficului de ființe umane poate fi un muncitor migrant, căruia i s-a promis un loc de muncă bine plătit în străinătate sau în țară, dar la sosire persoana este impusă, sub amenințare fizică sau psihologică, să muncească fără plată. Un alt exemplu este persoana șantajată cu poze sau video cu conținut sensibil sau sexual și impusă de a presta servicii sexuale, sau persoana din familie social-vulnerabilă, forțată să cerșească sau să comită crime în folosul exploatatorului.
Expertul a precizat că traficul de ființe umane este o piață de desfacere unde persoana este tratată ca marfă și că aceasta este a treia cea mai profitabilă crimă din lume. Traficul de ființe umane generează 150 de miliarde de dolari pe an și exploatează 24,9 milioane de victime.
Viorel Ciobanu, șef-adjunct al Secției de combatere a traficului de ființe umane, Procuratura Generală, a menționat că traficul de ființe umane este realizat cel mai des prin amenințare sau înșelăciune (spre exemplu, dacă este vorba de exploatare sexuală, persoanei i se spune că va lucra în calitate de chelneriță sau într-un hotel, în cazul exploatării prin muncă, înșelăciunea constă în condițiile de trai, volumul de muncă sau salariul plătit).
Procurorul susține că traficul de ființe umane este o infracțiune destul de gravă, care se pedepsește de la 6 la 20 de ani de închisoare, iar cel de copii - de la 10 ani până la detenție pe viață.
Potrivit datelor oficiale, pe parcursul anului 2019, 341 de persoane din Moldova au fost victime ale traficului de ființe umane, 109 dintre acestea fiind minore. Cea mai frecventă formă de trafic de ființe umane este exploatarea victimelor cu scop de muncă, urmată de exploatarea cu scop sexual.
