Op-Ed
	Președinția Estoniei în cadrul Consiliului UE constituie o oportunitate pentru țările ex-sovietice, care sunt în cele mai aprofundate relații cu UE – Moldova, Ucraina și Georgia. Dar bunăvoința și interesul natural al Estoniei nu poate substitui în niciun caz progresele reale în cadrul reformelor, coerența și sinceritatea guvernelor naționale din cadrul Parteneriatului Estic față de proprii cetățeni și față de UE...
Dionis Cenuşa

Din luna iulie și până la finele lui 2017, Estonia va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului Uniunii Europene (format din reprezentanții guvernelor naționale). Astfel, Estonia devine cea de-a două țară ex-sovietică, după Letonia în 2015, care va prezida în cadrul Consiliului UE. Președinția Estoniei este integrată într-un program de acțiuni gândit pentru 18 luni și realizat împreună cu alte două țări – Bulgaria și Austria. Prin urmare, prioritățile strategice ale președinției estoniene vor fi în multe privințe identice cu cele asumate de ulterioarele președinții - bulgară și austriacă.

Estonia preia ștafeta președinției de la Malta, o altă mică țară, care pe durata de 6 luni a promovat fără eșecuri poziția și inițiativele Consiliului UE. În ciuda faptului că Malta a surprins colegii europeni cu alegeri legislative anticipate, președinția acesteia s-a remarcat prin mai multe realizări importante. Acestea se referă la asigurarea unității în rândul țărilor membre pe marginea negocierii Brexit-ului, sporirea transparenței pe piața europeană a gazelor naturale, avansarea politicilor europene în domeniul pescuitului (Politico, June 2017).

Prin intermediul președinției sale, autoritățile estoniene urmăresc să ofere expertiza sa în domeniile în care Estonia excelează - inovația digitală și serviciile publice electronice. Totodată, președinția va constitui un prilej pentru ca Estonia să mulțumească UE pentru contribuția oferită după colapsul URSS și pe parcursul celor 25 ani de independență.

Profilul Estoniei

Este important de menționat că Estonia este prima țară ex-sovietică ce a îndeplinit criteriile de la Maastricht aderând la Zona Euro în 2011, urmată peste câțiva ani de Letonia și Lituania.

La fel, estonienii sunt apreciați pentru performanțele în domeniul informatic atât în cadrul UE, cât și în NATO. Anume din aceste considerente, Talinul găzduiește agenția europeană pentru politicile informatice ce țin de spațiul Schengen (eu-LISA). Atribuțiile agenției include transferul de date despre vize, cereri de azil, dar și schimbul de informații care vizează siguranța cetățenilor europeni care locuiesc, muncesc și călătoresc în limitele Zonei Schengen.

Poziționarea Estoniei în cadrul NATO este dictată în mare parte de expertiza acesteia în materie de tehnologii electronice, care depășește cadrul civil și înglobează în sine componenta de apărare cibernetică. Or, îndată după aderarea la NATO în 2004, Estonia a propus conceptul de apărare cibernetică, aprobat de NATO în 2006. La numai doi ani distanță, Estonia este aleasă pentru a găzdui Centrul de Excelență NATO în domeniul Apărării Cibernetice.

În fine, Estonia este prima țară europeană confruntată direct cu atacurile cibernetice și elementele războiului informațional rusesc, ca urmare a măsurilor de eradicare a simbolurilor ocupației sovietice din 2007.

Vulnerabilitățile Estoniei față de factorul rusesc este determinat de prezența puternică a minorității ruse (25% din populația de 1,3 milioane de persoane), care este printre cea mai numeroasă în țările UE.

Deși Estonia este extrem de progresistă în domeniul drepturilor omului, fiind unica țară ex-sovietică care recunoaște uniunile civile între persoanele de același sex, aceasta este criticată, doar de Rusia, pentru faptul că ar aplica măsuri restrictive pentru etnicii ruși la obținerea cetățeniei. În realitate, potrivit legislației estoniene, cei veniți în Estonia după 1940, care vizează și etnicii ruși, urmează să îndeplinească un set de cerințe pentru a obține statutul de cetățean, printre care evaluarea cunoașterii limbii estoniene. Cei fără cetățenie votează în alegerile locale, dar nu pot participa la scrutinele naționale și pentru Parlamentul European. În prezent, puțin peste 6% din populația țării nu deține cetățenie, ceea ce constituie o reducere drastică de la circa 30% de non-cetățeni în anii ‘90. În lipsa unor instrumente stricte de naturalizare, politicul estonian nu ar fi reușit să adere la UE și NATO, fiind bulversat de discrepanțe geopolitice interne, vizibile în alte țări ex-sovietice, precum Moldova sau Ucraina.

Prioritățile președinției estoniene

Autoritățile estoniene planifică să asigure o balanță între diversitatea de viziuni și interese din interiorul UE și să focuseze atenția pe beneficiile oferite cetățenilor europeni. Acest obiectiv își găsește reflectare în motto-ul președinției estoniene în cadrul Consiliului UE  – “Unitate prin echilibru”.

Deși programul “trio-ului” estono-bulgaro-austriac este mai complex – 5 domenii, 5 subdomenii și alte zeci de subactivități, Estonia și-a restrâns președinția asupra patru priorități majore: (i) deschiderea și inovarea economiei europene; (ii) siguranța și securitatea în Europa; (iii) mișcarea liberă a datelor și digitizarea Europei; (iv) asigurarea unei Europe inclusive și sustenabile.

Deschiderea și inovarea economiei europene. Prima prioritate a președinției estoniene ține de dezvoltarea mediului de afaceri cu accentul pus pe cunoștințe și competiție. Estonia urmărește să protejeze și să promoveze cele patru libertăți ale pieții europene (circulația liberă a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului). Asigurarea unor condiții facile pentru deschiderea afacerilor și crearea unor noi oportunități de finanțare pentru companii, promovarea negocierilor comerciale ale UE cu alte țări, asigurarea unui sistem bancar stabil și prevenirea evaziunilor fiscale se numără printre obiectivele președinției. De asemenea, tot această prioritate include constituirea unei piețe electroenergetice funcționale și capacitarea consumatorilor.

Siguranța și securitatea în Europa. Estonia este convinsă că doar prin unitatea pe plan global UE este capabilă să-și protejeze cetățenii și să promoveze pace, prosperitate și stabilitate. În acest sens, acțiunile vor fi orientate spre consolidarea eforturilor de combatere a terorismului și criminalității organizate, precum și pe fortificarea securității interne și la frontierele externe ale UE. Pe lângă fortificarea sistemelor de informație și de viză a Schengen, pe agenda Estoniei este soluționarea crizei migrației și reformarea sistemului european de azil. Sporirea cheltuielilor pentru apărare, alături de dezvoltarea cooperării europene de apărare și parteneriatul cu NATO, reprezintă alte direcții de acțiune preconizate până la sfârșitul lui 2017. În fine, președinția estoniană specifică expres interesul pentru sprijinirea relațiilor cu țările Parteneriatului Estic.

Mișcarea liberă a datelor și digitizarea Europei. Estonia este determinată să avanseze inițiativele legate de comerțul electronic transfrontalier în interiorul UE, care ar contribui la integrarea pieței digitale europene. Mai mult ca atât, președinția estoniană propune avansarea serviciilor publice digitale transfrontaliere și asigurarea unor servicii electronice de comunicare în orice colț al Europei.

Asigurarea unei Europe inclusive și sustenabile. Aspectele ce vizează incluziunea socială și accesul la servicii educaționale și locuri de muncă de calitate, inclusiv angajamentul pentru mediul înconjurător mai ecologic, constituie cea de-a patra prioritate. În aceste sens, accentul va fi pus pe creșterea mobilității laborale, asigurarea unor condiții egale la angajare și a unui mediu înconjurător sustenabil.

Implicațiile pentru Moldova

Potrivit președinției estoniene, securitatea internă este văzută într-o interdependență cu cea externă. Prin urmare, siguranța și securitatea Europei depinde de situația din vecinătatea imediată, dar și de contextul global (Președinția Estoniei). Referindu-se la vecinătatea europeană, Estonia atinge câteva aspecte care în mod nemijlocit vizează Moldova – funcționarea regimului fără vize, administrarea migrației și Parteneriatului Estic.

În primul rând, Estonia intenționează să contribuie la instituirea noului Sistem European de Intrare/Ieșire, aplicabil atât față de cetățenii din țările terțe care călătoresc în bază de vize în UE, cât și pentru cei care beneficiază de regimul liberalizat de vize. Acest sistem este menit să modernizeze administrarea frontierelor externe ale UE, fără a majora numărul de polițiști de frontieră. Pe lângă fortificarea securității interne, sistemul dat prevede identificarea mai facilă a persoanele care depășesc limita de ședere legală în țările Schengen.

Al doilea aspect relevant pentru Moldova care se desprinde din prioritatea președinției estoniene este finalizarea Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Acest sistem este aplicat strict față de cetățenii țărilor terțe care sunt scutiți de vize, printre care se numără și moldovenii cu pașapoarte biometrice. ETIAS a fost gândit ca o măsură adițională de supraveghere a fluxurilor de persoane spre UE, care va acompania politica europeană de liberalizare a vizelor. Scopul sistemului este de a lupta cu terorismul și criminalitatea organizată, inclusiv de a preveni migrația neregulamentară. Sistemul presupune un set de pași: depunerea și prelucrarea unei cereri pe cale online sau la ghișeu (la trecerea frontierei pe cale terestră); achitarea taxei de 5 euro pentru cei cu vârstă de peste 18 ani, direcționată ulterior spre bugetul UE; obținerea rapidă a autorizației (câteva minute), valabilă pentru 5 ani, sau respingerea autorizației și posibilitatea de contestare.

Cel de-al treilea aspect de interes ține de administrarea migrației și promovarea migrației legale. Astfel, Estonia prevede să avanseze discuțiile pentru reînnoirea Directivei UE dedicată migrației legale (Blue Card).

Nu în ultimul rând, Estonia intenționează să promoveze un Parteneriat Estic efectiv și eficient. Astfel, președinția estoniană subliniază faptul că va contribui la consolidarea relațiilor dintre cele 6 țări ale Parteneriatului Estic și UE. Sprijinirea reformelor și obținerea unor rezultate tangibile pentru cetățeni sunt urmărite alături de sporirea rezilienței statelor. În acest sens, summitul Parteneriatului Estic din Noiembrie 2017 va sublinia angajamentul UE față de regiune.

În loc de concluzie...

Președinția Estoniei în cadrul Consiliului UE constituie o oportunitate pentru țările ex-sovietice, care sunt în cele mai aprofundate relații cu UE – Moldova, Ucraina și Georgia. Dar bunăvoința și interesul natural al Estoniei nu poate substitui în niciun caz progresele reale în cadrul reformelor, coerența și sinceritatea guvernelor naționale din cadrul Parteneriatului Estic față de proprii cetățeni și față de UE.

De regulă, țările membre ale UE nu obișnuiesc să critice deschis autoritățile țărilor terțe. Totuși, odată cu preluarea președinției în cadrul Consiliului UE, Estonia ar putea să fie împinsă de circumstanțe să formuleze unele critici vizavi de guvernarea de la Chișinău.

Spre deosebire de Malta, Estonia are mai multe motive pentru a fi interesată de Parteneriatul Estic. De aceea, societatea civilă de la Chișinău, la fel ca și forțele de opoziție, ar putea explora posibilitățile oferite de președinția estoniană pentru a populariza mai intens critica față de Partidul Democrat inclusiv în cadrul Consiliului UE. Aceasta îi poate complica planurile democraților de a schimba sistemul electoral până la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, fără a afecta cumva asistența macro-financiară a UE. 

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.