Președintele Parlamentului sau premierul va numi ministrul apărării

Președintele Parlamentului sau premierul va exercita temporar interimatul funcției de președinte al țării pentru a emite decretul de numire a ministrului apărării. Având în vedere că președinte a refuzat în mod deliberat îndeplinirea obligației constituționale de numire a candidaturii propuse repetat de către premier în funcția de ministru al apărării, acesta se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului pentru asigurarea exercitării acestei obligații constituționale. Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea în cauză vineri, 20 octombrie, transmite IPN.

„Prin urmare Curtea reține că refuzul președintelui Republicii Moldova de a-și îndeplini obligația constituțională de a numi candidatura propusă repetat de prim-ministrul și de a executa hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului depus la învestirea în funcție”, a statuat Curtea. Astfel, președintele Parlamentului sau premierul, în calitate de președinte interimar, va emite decretul de numire a ministrului apărării și va primi jurământul acestuia. Asigurarea interimatului se referă exclusiv la această situație.

„Circul continuă. Rolurile au fost repartizate și executate”, a comentat consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi pentru presă, după pronunțarea deciziei. Consilierul a condamnat hotărârea emisă și consideră că fiecare și-a asumat răspunderea pentru faptele sale. Potrivit lui, vor urma și alte evenimente în care Curtea va avea de ales între conștiință, legalitate și acele sarcini care i se pun.

În debutul ședinței Curții Constituționale, Maxim Lebedinschi a solicitat recuzarea judecătorilor CC, menționând că președintele Parlamentului, Andrian Candu, ar fi declarat într-un briefing de presă că specialiștii lucrează împreună cu judecătorii Curții asupra sesizării privind interimatul funcției de președinte. „Codul jurisdicției constituționale prevede faptul că judecătorul Curții Constituționale nu are dreptul să participe la examinarea cauzei în cazul în care a participat în calitate de factor de decizie la emiterea actului. Luând în considerație declarațiile președintelui Parlamentului, raportate la această sesizare, au apărut dubii cu privire la implicarea judecătorilor Curții la elaborarea acestei sesizări. Dacă judecătorii Curții declară că nimeni nu a participa la acest fapt, înseamnă că domnul Candu a mințit publicul când a spus că acțiunile au fost consultate cu judecătorii Curții Constituționale. Unde este adevărul cunosc doar ei”, a spus consilierul prezidențial. În urma deliberărilor, Curtea a respins solicitarea de recuzare, calificând-o ca fiind abuzivă și vădit neîntemeiată.

Pe 12 septembrie anul curent, prim-ministrul a propus președintelui țării candidatura lui Eugen Sturza pentru funcția de ministru al apărării, aceasta fiind respinsă de președinte. Ulterior, premierul a înaintat repetat aceeași candidatură, care din nou a fost respinsă de către șeful statului. Astfel, pe data de 19 septembrie, executivul s-a adresat Curții Constituționale pentru a clarifica acțiunile ce pot fi întreprinse de către prim-ministru și deciziile care pot fi adoptate de Parlament în cazul în care președintele refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru. Guvernul menționa că sesizarea s-a impus pentru depășirea blocajului instituțional generat de șeful statului prin încălcarea obligației constituționale de numire în funcție a ministrului apărării la propunerea repetată a prim-ministrului.

În decizia pronunțată pe 17 octombrie, Curtea Constituțională a statuat că președintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de prim-ministru pentru o funcție, însă nu are drept de veto față de propunerea prim-ministrului. Refuzul deliberat al președintelui țării de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale. Ca urmare a acestei decizii, CC a fost sesizată în privința instituirii interimatului funcției de președinte al țării pentru a emite decretul de numire a ministrului apărării.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.