Parlamentul, deliberat, și-a asumat consecințe constituționale ale incapacității sale de a asigura funcționalitatea Guvernului în termenul și condițiile stabilite de Constituție. Declarația aparține președintelui Maia Sandu și a fost făcut la ședința Curții Constituționale la care se examinează sesizarea președintelui țării privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului, transmite IPN.
Maia Sandu a menționat că, de la demisia Guvernului Chicu, în data de 23 decembrie 2020, au expirat cele trei luni în care urma să fie învestit un guvern. Până pe 23 martie 2021, un nou executiv nu a fost învestit. Prin urmare, începând cu data de 24 martie 2021, survine consecința constituțională a dizolvării Parlamentului, instituită în articolul 85, alineatul 1, din Constituție, șefului statului revenindu-i obligația constituțională de a pune în aplicare efectele constituționale de dizolvare a Parlamentului de legislatura a X-a.
Președintele a declarat că sunt cumulate circumstanțele de drept de dizolvare a Parlamentului, stabilite la articolul 85, alineatul 1, cât și cele stabilite în articolul 85, alineatul 2, din Constituție privind dizolvarea Parlamentului – cel puțin două tentative de învestire a unui guvern fiind epuizate. Șefa statului a trecut în revistă desemnarea candidaților pentru funcția de premier, Natalia Gavrilița și Igor Grosu, și tentativele de învestire eșuate, precum și consultările cu fracțiunile parlamentare.
„Astfel, pe 25 martie, s-a consumat termenul de 45 de zile și cea de-a doua tentativă de formare a Guvernului, ceea ce constituie temei de dizolvare a Parlamentului, în sensul articolul 85, alineat 2, din Constituție”, a notat șefa statului.
„Sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi de soluționare a crizei politice au fost epuizate. Noi astăzi ne aflăm exact în această situație de ultimă instanță. Acest parlament a eșuat să numească un guvern, respingând cel puțin două cabinete propuse. Această sesizare către CC este diferită prin natura ei. Spre deosebire de alte spețe, dreptatea nu se face pentru una dintre părți. Dreptatea este cerută de cetățeni. Or, aceasta este misiunea instituțiilor unui stat – să urmeze interesul cetățenilor. Iar dacă una dintre instituții eșuează în această misiune, Constituția stabilește calea pentru ca să se facă dreptate pentru cetățeni”, a mai spus Maia Sandu.
