Pachetul de legi antitutun a ajuns pe masa preşedintelui Nicolae Timofti spre promulgare. Şeful statului este îndemnat să promulge acest pachet de legi şi să nu să se lase presat de cei care ar putea face lobby pentru industria fumatului. Ghenadie Ţurcanu, coordonator de proiect în cadrul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), a făcut apelul în cadrul unei conferinţă de presă la IPN, unde au fost prezentate datele studiului calitativ„Publicitatea şi promovarea ţigărilor la punctele de comercializare”, desfăşurat în rândul copiilor din ciclul primar de studii, transmite IPN.
Ghenadie Ţurcanu a menţionat că în timpul realizării studiului, un copil de 8 ani a spus că „ar suna preşedintele şi i-ar spune ce se întâmplă cu şcoala sa – toţi copiii care sunt mai mari de clasa a 5-a toţi fumează, în afară de fete, dacă intră cineva în veceu miroase urât de la fum”. Coordonatorul de proiect al Centrului PAS a menţionat că cei mici sunt foarte vulnerabili la tehnicile de promovare a fumatului chiar dacă li se vorbeşte de nocivitatea fumului de ţigară.
Natalia Vladicescu, cercetător al CBS-AXA, care a realizat studiul, a comunicat că factorii care, în opinia copiilor, stimulează fumatul sunt accesibilitatea ţigărilor, atât ca prezenţă, cât şi ca preţ, grupul de prieteni, exemplul membrilor familiei care fumează, fumatul ca o normalitate, publicitatea şi promovarea fumatului şi a ţigărilor.
Potrivit studiului, copiii din municipiul Chişinău sunt expuşi direct la promovarea fumatului şi a ţigărilor. Promovarea ţigărilor la punctele de comercializare a acestora nu protejează copiii, aceştia sunt atraşi şi influenţaţi de modul în care sunt amplasate ţigările (în imediata apropiere a produselor atractive pentru copii, la nivelul ochilor), de strategiile de captare a atenţiei - poziţionare, culori, lumini, şi de modul în care este realizat designul pachetelor de ţigări. Designul multor pachete este orientat spre copii şi adolescenţi prin gama cromatică utilizată, forma ambalajului, desene (flori, fructe), denumiri etc. Unele din pachetele de ţigări, în percepţia copiilor, provoacă asocieri puternice cu bomboanele, gumele de mestecat. De asemenea, ambalajele ţigărilor induc asocieri cu parfumul, rujul, telefoane mobile şi alte obiecte atractive pentru adolescenţi.
Anumite modalităţi de promovare a ţigărilor (promotoare, utilizarea unor simboluri cum ar fi mărţişorul, fructele etc.) creează percepţii eronate despre fumat, diminuează artificial percepţiile privind riscurile consumului de tutun. Părinţii în mare parte nu conştientizează riscurile la care se expun copiii lor prin promovarea ţigărilor la punctele de comercializare. Ei sunt surprinşi de modul în care percep copiii ambalajele de ţigări.
Copiii chestionaţi în cadrul studiului se arată nedumeriţi, deoarece, pe de o parte, se discută cu ei despre faptul cât de dăunător este fumatul, există avertismente pe pachetele de ţigări, iar, pe de altă parte, sunt promovate ţigările. Totodată, ei nu înţeleg de ce atât de mulţi adulţi, inclusiv persoane apropiate le spun că nu este bine să fumeze sau/şi le promit că nu vor fuma, dar ei însăşi procedează altfel. Copiii consideră că ţigările nu ar trebui să se afle în vitrinele magazinelor şi că acestea trebuie înlocuite cu bomboane, jucării, cărţi, iar ţigările să fie comercializate în locuri special amenajate, unde să aibă acces doar maturii. Ei propun şi alte măsuri care să restricţioneze accesul copiilor la produsele de tutun.
