Preşedintele Comisiei Europene: Dacă nu există război rece, nu trebuie să fie nici zone de influenţă
- 03.12.2008 17:29
- 1001
- 3 minute(ă)
-
„Dacă nu există război rece, nu trebuie să fie nici zone de influenţă”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, după ce instituţia a decis miercuri, 3 decembrie, să lanseze Parteneriatul estic – un nou tip de relaţii dintre UE şi Armenia , Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. José Manuel Barroso a făcut declaraţia fiind întrebat cum vede evoluţia Parteneriatului estic, de vreme ce ţările menţionate au relaţii strânse cu Federaţia Rusă, transmite Info-Prim Neo.
„În cele mai dificile momente ale crizei dintre Rusia şi Georgia, noi am spus clar că suntem împotriva sferelor de influenţă. Noi suntem împotriva acestei idei. Eu cred că toate ţările au dreptul să decidă pe ce cale să meargă”, a spus preşedintele Comisiei Europene. Ideea lansării unor relaţii speciale cu cele şase foste republici sovietice aparţine Poloniei şi Suediei, care o văd ca pe o alternativă pentru Uniunea la Marea Mediterană, promovată în Uniunea Europeană (UE) în special de Franţa.
La o videoconferinţă de presă la Bruxelles, transmisă pentru jurnalişti şi oficiali UE la Chişinău, comisarul european pentru relaţii externe şi politică de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, a explicat diferenţele dintre poziţiile UE faţă de cele două tipuri de parteneriate.
„Uniunea la Marea Mediterană se bazează mai mult pe proiecte comune, în timp ce Parteneriatul estic se referă mai mult la apropierea acestor ţări de standardele europene, pentru că aceste ţări se află pe continentul european”, a spus Benita Ferrero Waldner.
Potrivit oficialilor de la Bruxelles, lansarea de facto a Parteneriatului estic este preconizată în primăvara anului 2009. Criza ruso-georgiană a accelerat lucrurile în acest sens şi parteneriatul va început mai devreme decât se planifica anterior.
În afară de faptul că UE va elabora cu fiecare din cele şase ţări planuri individuale de cooperare, Comisia Europeană îşi propune să implementeze şi cinci iniţiative cardinale. E vorba de un program de administrare a frontierei, de oferirea de facilităţi întreprinderilor mici şi mijlocii, ameliorarea pieţelor de electricitate regionale, crearea unui coridor energetic în sudul continentului şi pregătirea pentru a răspunde la dezastre cauzate de natură sau oameni.
Uniunea Europeană deja acordă finanţare ţărilor din Parteneriatul estic în cadrul programelor bilaterale. Din 2007 şi până în 2010, Armenia va primi 98,4 mln de euro, Azerbaidjan – 92 mln, Georgia – 120,4 mln (la care se vor adăuga până la 500 mln euro pentru înlăturarea consecinţelor crizei din august, 2008), Moldova – 209,7 mln şi Ucraina – 494 mln Euro.
Miercuri Uniunea Europeană a decis să aloce alte 350 mln euro concret pentru Parteneriatul estic.
