Preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM), Dumitru Ursu, propune instituirea mecanismelor de criză care ar contribui la depăşirea problemelor cu care se confruntă econonomia în condiţiile actuale. Aceste şi alte propuneri Ursu le-a făcut în cadrul consultărilor premierului desemnat, Vlad Filat, cu reprezentanţii societăţii civile şi mediului de afaceri, desfăşurată luni, 21 septembrie, transmite Info-Prim Neo Potrivit preşedintelui ABM, situaţia în sectorul bancar reflectă, de fapt, situaţia economică în ansamblu, care s-a creat în ţară. Acesta nu poate fi o insulă de stabilitate în oceanul de turbulenţe cu care se confruntă economia. Astfel, de la începutul anului s-a înregistrat o diminuare cu 8 la sută a nivelului monetizării, adică, mai simplu spus, a nivelului îndestulării economiei naţionale cu bani, cu 2 mlrd de lei s-a micşorat suma creditelor acordate agenţilor economici şi populaţiei. Ursu a venit cu unele sugestii care, în opina sa, ar putea fi utilizate în procesul de elaborare a programului de activitate a noului guvern. Astfel, el a propus instituirea unei celule de criză, similare celei din 1998, care ar implementa acţiuni urgente de depăşire a consecinţelor crizei pe plan financiar, bancar şi sectorial. „ABM a înaintat unele propuneri în acest sens, în special propuneri ce se referă la creditarea economiei naţionale fără de care nu poate să aibă loc revigorarea ei. Credem că ar fi bine să existe o agenţie de gestionare a creditelor toxice, aşa numite. Căci, dorim noi sau nu dorim, dar dacă vrem să fie creditat sectorul real la nivelul cuvenit, trebuie şi băncile să fie cât de cât salvate. Altă propunere ţine de stabilitatea sectorului financiar în întregime nu numai bănicile, dar şi sectorul nebancar. Aici trebuie urmată recomandarea UE de a crea comitete de stabilitate financiară, în cadrul acestora participă regulatorii pieţei financiare, care în cazul R. Moldova sunt Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţii Fianciare, precum şi reprezentanţii Ministerului de finanţe şi ai Ministerului Economiei şi comerţului. De obicei, aceste comitete sunt foarte eficiente, deoarece ele monitorizează riscurile care există şi şi evidenţiază măsurile necesare pentru prevenirea şi depăşirea acestora prin corelarea acţiunilor aplicate de regulatori”, a relevat preşedintele ABM. Altă problemă evidenţiată de Ursu este legată de impozitarea, cu începere din 2010, ale depozitelor bancare ale populaţiei, cât şi a persoanelor juridice cu termen de maturitate de peste trei ani. Această impozitare, în viziunea ABM, ar trebui amânată pe un termen de 3-5 ani, deoarece se atestă o scădere a sumei depozitelor bancare cu de peste 2 mlrd lei. Tot în acest context, el a propus majorarea sumei de 6 mii lei plătită din Fondul de garantare a depozitelor persoanelor care fac depuneri bancare, în caz de insolvabilitate a băncilor, ceea ce ar contribui la sporirea credibilităţii faţă de sectorul bancar. Majorarea capitalului acestui fond poate fi făcută prin diferite instrumente atât din partea statului, cât şi din partea unor donatori externi.