Presa independentă din Republica Moldova se confruntă cu probleme grave în contextul celor două mari crize – cea sanitară și cea generată de războiul din Ucraina, dar și de alte câteva crize care influențează negativ situația. Care sunt motivele, care pot fi soluțiile, precum și care pot fi consecințele și riscurile pentru societate și stat, dacă, într-un final, nu se va ajunge la soluțiile salvatoare, au discutat participanții la dezbaterile publice „Presa independentă din Moldova: ieșită din criză sanitară totală și intrată în plin război”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că presa se consideră independentă dacă are o politică editorială independentă, neinfluențată din partea unor persoane sau instituții, precum și dacă are libertatea de a alege obiectele și obiectivele de atenție jurnalistică. Potrivit lui, în practică există mijloace media independente, mijloace media partinice și corporative. Ultimele două sunt predeterminate să depindă de interesele fondatorului care și le promovează.
„Este adevărat că independența și libertatea presei este văzută și estimată din perspectiva occidentală și acest lucru este foarte important. La baza acestei abordări stă divizarea a trei puteri și asimetric cea de-a patra putere care, în cultura occidentală, are un rol deosebit – să fie „câine de pază”, să fie critică față de guvernare. Acesta este standardul, dar pentru societăți cum este cea a noastră, în tranziție, există un mare risc de abatere de la el”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, în prezent, calitatea presei din Republica Moldova a ieșit în evidență și s-a profilat pe fundalul a trei crize profunde. „Prima a fost „criza statului capturat” și atunci s-a văzut care este presa independentă care a luptat pentru dreptul la exprimare, s-a văzut presa capturată și controlată, dar și presa retransmisă din străinătate și care parazita pe cuantumul modest de publicitate din Moldova. A doua criză a fost cea pandemică, care a reprezentat un laborator excelent pentru testarea a tot felul de teorii conspiraționiste, spălare a creierilor cetățenilor – lucru resimțit. Or, în acea perioadă guvernarea a fost nevoită, în stare de urgență, să introducă limitări și chiar să abiliteze organ competent pentru a exclude din circuit anumite mass-media. Și cea de-a trei criză a fost cea legată de războiul din Ucraina. Agresiunea militară din partea Rusiei împotriva Ucrainei a scos în evidență trenduri propagandistice care pun în pericol securitatea informațională.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că noțiunea de „presă independentă” este legată foarte mult de reputație. Adică ceea ce cred oamenii, consumatorii, dar și alți oameni influenți în stat, partenerii de dezvoltare, experți, despre o instituție media, dacă este ea independentă sau nu. Potrivit, lui, este îmbucurător faptul că în Republica Moldova sunt suficient de multe instituții mass-media care prezintă lucrurile obiectiv și echilibrat, așa cum prevede legislația și deontologia. „În ceea ce privește ponderea, ca număr de instituții media, din punctul meu de vedere, pentru o piața atât de mică cum este a țării noastre, cu o piață a publicității infimă, cred că totuși noi avem presă independentă. O presă care reprezintă pluralist situația din Republica Moldova”, a notat directorul API.
Petru Macovei spune că aspectele economice ale activității presei independente sunt insuficient de reglementate. „Încă de la Independență, piața media din Moldova a fost distorsionată, începând cu faptul că s-a permis pătrunderea în spațiul informațional a unor produse parazitare, care încearcă să câștige pe branduri străine. Nu au fost elaborate și nici implementate strategii de susținere a produsului autohton, care necesită susținere. În acest sens, statul trebuie să se gândească strategic. Or, politicienii care au fost de-a lungul timpului la guvernare au avut interese pe segmentul mediatic – au controlat anumite instituții media, folosindu-le în special în scop de manipulare, în special în campaniile electorale.”, a spus Petru Macovei
„Acum lucrurile stau diferit. Legea interzice unui partid să dețină instituții media. Partidul care este la guvernare în acest în moment în Republica Moldova nu are persoane interpuse care ar controla instituții media. În același timp, holdingurile controlate de politicieni și foști politicieni rămân. Este și ceea ce s-a creat de-a lungul timpului, inclusiv controlul asupra pieței de publicitate de la care rezidă marele probleme ale presei independente din Moldova, pentru că avem nu doar o piață media distorsionată, dar în special o piață a publicității distorsionată”, susține directorul API.
Mariana Rață, cofondatoare TV8, a menționat că, atunci când a fost lansat, în anul 2017, postul TV8 s-a pomenit într-o piața controlată de două case de vânzări mari, care aveau o înțelegere de cartel. „Una dintre ele era cea controlată de fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și a doua de fostul lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Aceste două case de vânzări s-au înțeles atunci să împartă toată piața de publicitate, care nu este atât de mare, de circa 11-13 milioane de euro pe an. Au decis să o împartă între ei, astfel încât să nu rămână aproape nimic pentru televiziunile independente din Republica Moldova. Chiar din primele luni am mers organizat, împreună cu alte televiziuni, la Consiliul Concurenței și ne-am plâns pe această situație rugând să se facă ordine (…) Verificările Consiliului Concurenței pe plângerile depuse de noi au durat exact până a căzut guvernarea lui Plahotniuc. Abia în vara anului 2019 am primit un răspuns în care am fost informați că s-a constatat o situație de cartel pe piață, dar că să înțelegeți ironia sorții – cartelul, care presupune cel puțin două instituții, „era constituit doar de casa media a lui Plahotniuc”. E evident, pentru că atunci Dodon era la putere în continuare”, explică Mariana Rață.
Potrivit ei, cartelul a continuat, chiar dacă nu într-o formă atât de agresivă. Lucrurile s-au mai îmbunătățit abia anul trecut. Însă, în paralel, a intervenit pandemia și mulți agenți economici au fost nevoiți să-și reducă bugetele pentru publicitate. „Cel mai grav ce s-a întâmplat a fost anul acesta când a început războiul. S-au retras foarte mulți clienți de publicitate – atât de mulți încât spre sfârșitul lunii februarie, TV 8 a înțeles că nu mai are deloc publicitate. S-au retras absolut toți. Era oarecum de înțeles, pentru mulți clienți de publicitate sursele de import a mărfurilor, a relațiilor economice erau legate de această zonă a lumii unde are loc război. Căile de comunicare, de transportare s-au închis. Este o foarte mare incertitudine și fiecare a preferat să-și conserve resursele pe care le are până devine clară situația de pe piață. Și, în primul rând, au tăiat bugetele pentru publicitate”, a declarat Mariana Rață.
Însă ulterior s-a constatat, „cu mirare”, că bugetele de publicitate au dispărut doar din presa independentă. „Posturile de televiziune rusești, care retransmit produsul rusesc, nu au fost afectate aproape deloc sau foarte puțin. O altă descoperire era că, companiile mari, multinaționale, care au plecat de pe piața rusească din cauza sancțiunile impuse Rusiei, în Moldova și-au plasat 90% din bugetele pentru publicitate la televiziunile rusești. Cred că e vorba de duble standarde nu tocmai de înțeles. Totuși, după ce a fost bătută alarma, o parte din bugetele de publicitate au revenit, deși cam 70% din cele câte au fost ocolesc presa independentă”, a spus ea.
Expertul media Dumitru Țîra, fondator Realitatea, a menționat că sunt factori direcți și colaterali care afectează industria presei. Când vine vorba despre factorii direcți, aceștia, în opinia sa, nu țin doar de pandemie și de război, care au fost un catalizator. „Perioada anilor 2020-2021 a antrenat cumva presa să fie mai mobilă, prin revizuirea activităților și a surselor de venituri. Dacă atunci nu s-a înregistrat o descreștere economică din punct de vedere al publicității, atunci în anul 2022 este un dezastru absolut. Anul acesta, televiziunile îl vor termina cu minus 40-50 din bugetul total de 13 milioane de euro doar pentru piața de publicitate TV, ”, a notat Dumitru Țîra.
În opinia sa, există foarte multe probleme, dar cea mai mare este că de fiecare dată se încearcă să fie reparate anumite situații concrete care țin de categoriile de televiziuni, de concurența neloială, de audiențe, de piața publicitară. „Însă, este timpul să începem să construim și modificările care urmează să apară la legislația cu privire la audiovizual vor fi un start pentru o transformare calitativă. Războiul a afectat și o parte din factorii indirecți - inflația, dezvoltarea economică” , spune expertul media.
„Trebuie să schimbăm paradigma și abordarea. Sper că aceste modificări la Codul Audiovizualului vor fi un început, pentru că noi trebuie să construim condiții pentru creșterea pieței de publicitate”, explică Dumitru Țîra. Potrivit lui, în ultimii cinci ani, piața de publicitate era la un nivel de circa 12 milioane de euro, în timp ce în anii 2008-2009, piața era la nivel de 25 de milioane. Însă, alte state, în ultimii doi ani au depășit cotele din anii 2008-2009 și și-au dublat bugetele care scăzuse. Republica Moldova, însă, a rămas la un nivel scăzut, fiind vorba despre rezultatul unor factori artificiali creați de politic, dar și rezultatul unei activități economice incorecte.
Dezbaterea publică la tema „Presa independentă din Moldova: ieșită din criză sanitară totală și intrată în plin război”, organizată de IPN, a fost ediția a 239-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
