Mass-media este cea mai puternică forţă care poate schimba percepţia societăţii faţă de persoanele cu dizabilităţi, susţine coordonatorul de proiect în cadrul Asociaţiei Keystone Moldova, Natalia Cojocaru. Ea spune că astăzi în majoritatea materialelor de presă jurnaliştii folosesc, spre regret, termeni devalorizanţi şi discriminatorii atunci când se referă la persoanele cu dizabilităţi, ceea ce le creează acestora un disconfort şi o imagine negativă în societate. Într-o conferinţă de presă la IPN, Natalia Cojocaru a îndemnat jurnaliştii să nu folosească etichete negative şi să nu recurgă la stereotipuri sau eufemisme.
Expresiile „cei mai trişti ca noi”, „cei bolnavi”, „nenorociţi”, „sărmani” trebuie să dispară din materialele de presă pentru că le creează persoanelor cu dizabilităţi imaginea de subiecţi neajutoraţi, demni de milă. Keystone Moldova recomandă jurnaliştilor să pună accentul pe abilităţile acestor persoane, să relateze istorii de succes cu aceştia. De asemenea, aceste persoane trebuie să fie arătate în acţiune, să vorbească, chiar dacă nu pot articula bine cuvintele. Activitatea persoanelor cu dizabilităţi trebuie reflectată ca fiind una comună, aceştia urmând a fi trataţi ca parte componentă a publicului general.
În loc de termenul „handicap/invaliditate” se recomandă termenul „dizabilitate”. În loc de „pensie de invaliditate” e bine să se spună „pensie de dizabilitate”. Se recomandă evitarea cuvintelor „infirm”, „calic”, „surd”, „orb”, „ţintuit la pat”. În locul termenului „persoană în cărucior/în scaun cu rotile” e bine să se folosească termenul „scaun rulant”, iar termenul „nevoi educaţionale speciale” trebuie înlocuit cu „cerinţe educaţionale speciale”. „Defectul de la naştere” de poate schimba cu „dizabilitate congenitală”. De asemenea, Natalia Cojocaru recomandă jurnaliştilor să nu recurgă la stereotipuri despre persoanele cu dizabilităţi.
Reprezentantul Keystone a amintit despre faptul că în 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Republica Moldova s-a angajat să ajusteze cadrul legal naţional potrivit prevederilor documentului. În 2012, Parlamentul a votat Legea cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, în care este prevăzută terminologia corectă în abordarea persoanelor cu dizabilităţi.
În Republica Moldova sunt peste 183 de mii de persoane cu dizabilităţi, ceea ce constituie 5% din numărul populaţiei. Din această cifră, 1% reprezintă copiii.
Asociaţia Keystone Moldova susţine copiii şi tinerii cu dizabilităţi, precum şi familiile acestora. ONG-ul dezvoltă servicii comunitare de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale, promovând dezinstituţionalizarea şi reintegrarea lor în familii şi comunitate.
