Potrivit ultimului sondaj, pentru majoritatea locuitorilor Găgăuziei ideea de integrare europeană este una străină, ei sunt nemulţumiţi de nivelul de trai şi de relaţia dintre Comitetul Executiv, Adunarea Populară şi conducerea republicii, relatează IPN cu referire la ziarul „Panorama”.
Analizând rezultatele studiului „Starea conştiinţei sociale în Găgăuzia înainte de începerea campaniei electorale pentru şefia UTA Găgăuzia”, publicaţia se întreabă „de ce politicienii din Găgăuzia au reînceput confruntarea”.
„Autorul studiului, Centrul pentru Tehnologii Politice „PolitKontakt”, a chestionat 1179 respondenţi şi a primit câteva date interesante care ar trebui să-i facă pe politicienii de la Comrat şi pe autorităţile de la Chişinău să se gândească”, scrie „Panorama”. Conform rezultatelor sondajului „Găgăuzia rămâne extrem de săracă”, relatează publicaţia.
„În particular, 54,8% din respondenţi au declarat că venitul mediu lunar pe membru de familie nu depăşeşte 100 de dolari. 21,3% dintre respondenţi au declarat că venitul mediu lunar pe membru de familie nu depăşeşte 300 dolari. Numai 2,9% dintre respondent au venit mai mare de 300 de dolari pe lună pe membru de familie”, se spune în articol. Referindu-se la studiu, ziarul relatează că problema bunăstării personale în multe privinţe defineşte aspiraţiile externe ale locuitorilor din regiune.
Potrivit sondajului, doar 6,4% din găgăuzi sunt adepţii aderării Republicii Moldova la UE, faţă de 31% la nivel naţional. La nivel naţional 44% din populaţie are orientare clară pro-rusă, iar în Găgăuzia acest nivel atinge 65,1%.
„Mulţi optează pentru integrarea cu Rusia, deoarece aşteaptă avantaje economice personale, în primul rând, legate de căutarea locurilor de muncă în Federaţia Rusă. Cu toate acestea, în viitor, ei nu vor fi împotriva integrării în Uniunea Europeană în cazul în care aceasta va facilita potenţialul de câştig. Un factor descurajant pentru orientarea pro-europeană în Găgăuzia este slaba cunoaştere a limbii de stat (limba moldovenească/română). Acest lucru îi împiedică pe locuitorii din regiune să-şi caute de lucru în Spania şi Italia, cum o fac alţi cetăţeni ai Republicii Moldova”, se spune în articol.
Citând rezultatele studiului, publicaţia declară că „fiecare al doilea locuitor al autonomiei (50%) consideră limba rusă limbă de comunicare de zi cu zi, iar 45% dintre respondenţi comunică şi în limba găgăuză. Opţiunea „moldovenească” au ales-o doar 2% dintre respondenţi, iar 1% din respondenţi au menţionat limba de comunicare de zi cu zi bulgară, ucraineană şi română”.
Potrivit Centrului pentru Tehnologii Politice „PolitKontakt”, care a efectuat studiul în luna august, marja de eroare constituie 3%.
