Introducerea pragurilor electorale îngreunează procesul distribuirii proporționale a mandatelor concurenților electorali. Formula d’Hondt, care se aplică pentru distribuirea exactă a mandatelor după excluderea concurenților care nu depășesc pragul electoral, favorizează formațiunile cu cele mai înalte rezultate din contul celor care nu au trecut pragul electoral – constată Igor Boțan, director executiv „ADEPT”, citat de IPN.
Igor Boțan amintește că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie se desfășoară în conformitate cu sistemul electoral proporțional absolut: o țară – o circumscripție electorală. La distribuirea celor 101 mandate de deputați participă doar concurenții electorali ce depășesc pragul electoral: 5% – pentru partidele politice; 7% – blocurile electorale; 2% – candidații independenți.
Formula d’Hondt este descrisă de Articolul 95 din Codul electoral și prevede că numărul de mandate de deputat obținut de fiecare partid/bloc electoral se calculează prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru partidul/blocul respectiv la 1, 2, 3, 4 ... 101. Din rezultatele tuturor împărțirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidații independenți se iau în descreștere 101 cifre. De câte numere din acest șir descrescător dispune partidul, blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.
Potrivit formulei aproximative de calcul a mandatelor, atunci când e necesară estimarea preliminară, rapidă, a numărului de mandate obținute de concurenții electorali se poate utiliza un algoritm simplu. Se calculează suma voturilor (procentelor) acumulate de formațiunile care au trecut pragul electoral. Se înmulțește numărul de voturi (procente) obținute de fiecare formațiune care a trecut pragul electoral cu 101 (numărul de mandate distribuite), iar produsul se împarte la suma voturilor (procentelor) obținute de formațiunile participante la distribuire, calculată anterior (în cazul în care există candidații independenți care au acumulat cel puțin 2% din voturi, atunci numărul candidaților respectivi se scade din numărul locurilor din Parlament (101), stabilind numărul mandatelor distribuite). În final, se sumează mandatele concurenților. Dacă suma depășește numărul mandatelor distribuite (101), atunci se scade consecutiv câte un mandat de la formațiunile care au obținut cele mai puține voturi, până suma totală de mandate coincide cu numărul de mandate distribuite. „Formula aproximativă permite calcularea mandatelor cu o abatere de un mandat pentru fiecare dintre formațiuni”, remarcă expertul.
Drept exemplu, Igor Boțan aminteşte că, la alegerile parlamentare din 2001, au participat 27 de concurenți electorali: 17 formațiuni politice și 10 candidați independenți. Niciun candidat independent n-a atins pragul de 3% și doar trei formațiuni au depășit pragul de 6%. După aplicarea formulei aproximative, suma voturilor (procentelor) obținute de cele trei formațiuni împreună: voturilor este de 1137689 şi 71.67%. Mandatele PCRM – 71; mandatele BEAB – 19; mandatele PPCD –12 mandate. Pentru verificare, se adună mandatele obținute: 71 + 19 + 12 = 102. „Este necesară rectificarea suplimentară pentru a obține 101 mandate. Sistemul d’Hondt defavorizează partidele cu scorurile mai mici, deci retragem un mandat de la PPCD, care a obținut cel mai mic număr de voturi”, explică expertul.
Alt exemplu, la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au participat 17 concurenți electorali: 12 formațiuni politice și 5 candidați independenți. Niciun candidat independent n-a atins pragul de 3% și doar patru formațiuni au trecut pragul de 6%. Dacă se aplică formula aproximative, suma voturilor (procentelor) obținute de cele trei formațiuni împreună este de 1303698 de voturi, a procentelor 84,81%. Mandate PCRM – 59; mandate PL– 16; mandate PLDM – 15 mandate; mandate AMN – 12 mandate. Adunând mandatele obținute (59 + 16 + 15 + 12), din nou reies 102 mandate. „Este necesară rectificarea suplimentară pentru a obține 101 mandate. Se retrsge un mandat de la AMN, care a obținut cel mai mic număr de voturi. „Oricum, rezultatul final se deosebește cu o unitate în cazul PCRM și PL, aceasta fiind eroarea practic inevitabilă la aplicarea formulei aproximative de calculare a mandatelor”, menționează Igor Boțan.
