Pragul electoral pentru alegerile parlamentare ar putea fi de 5%
- 16.01.2008 07:56
- 774
- 4 minute(ă)
-
Pragul electoral pentru accederea în Parlament ar putea fi de 5%. Deputaţii iau în calcul această posibilitate pentru discuţiile asupra unui proiect de lege în acest sens pentru a doua lectură, au declarat miercuri, 16 ianuarie, legiuitori care au participat la o emisiune radio şi TV, difuzată la posturile naţionale publice, transmite Info-Prim Neo.
Stabilirea pragului de 5% a fost susţinută de către deputatul comunist Vladimir Ţurcan şi de preşedintele fracţiunii creştin-democrate din Parlament, Vlad Cubreacov. Ei au declarat că pragul de 5% este cel mai des întâlnit în statele membre ale UE şi ar fi binevenit şi în R. Moldova. Cubreacov a adăugat că în practica R. Moldova a mai existat anterior acest prag. Potrivit lui, problema constă nu în faptul că pragul de 5% ar fi mare, dar că partidele sunt mici.
Pe de altă parte, liderul fracţiunii democrate, Dumitru Diacov, a declarat că majorarea pragului şi interzicerea blocurilor sunt nişte lucruri scandaloase, care contravin unor aranjamente făcute cu PCRM. Structurile internaţionale s-au pronunţat pentru micşorarea pragului, pentru ca Parlamentul să fie mai reprezentativ, dar ideea de majorare apare din anumite interese, a subliniat sursa citată.
Nu este normal când un partid obţine 21 mandate de deputat pe gratis, a menţionat Dumintru Diacov (în 2001 PCRM a obţinut circa 50% din voturi, dar a beneficiat de 71 din cele 101 mandate în Parlament – n.a.). Diacov a opinat că aceste prevederi sunt restrictive, tensionează relaţiile politice în R. Moldova, fapt care se va reflecta şi în perioada postelectorală.
Aceeaşi vorbitori au avut opinii diferite şi referitor la propunerea de interzicere a blocurilor electorale. În timp ce Diacov s-a pronunţat pentru retragerea propunerii, Ţurcan şi Cubreacov au insistat în continuare în favoarea unei atare modificări.
Ion Pleşca deputat din partea Alianţei „Moldova Noastră” s-a referit la o altă prevedere din proiect prin care persoanele condamnate şi cele cu antecedente penale nestinse nu pot activa în calitate de concurenţi electorali. El a opinat că aceasta este o încălcare a drepturilor persoanelor. Există zeci de mii de persoane care se află în prezent în instituţiile penitenciare şi care, cu timpul, sunt eliberate. Circa cinci mii de persoane sunt condamnate anual cu suspendarea executării pedepselor. Respectiv aceşti cetăţeni nu vor putea candida, a atras atenţia Pleşca.
Deputatul comunist Vladimir Ţurcan, care este şi preşedinte al Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, a declarat că această chestiune se discută şi majoritatea membrilor Comisiei au fost de acord ca aceste limitări să fie făcute doar pentru persoanele care au fost condamnate pentru săvârşirea cu intenţie a infracţiunilor.
Analistul politic Igor Boţan, care a avut o intervenţie telefonică în direct, a declarat că amendamentele limitează libertăţile partidelor. Dar şi argumentele celor care susţin aceste limitări nu pot fi ignorate, pentru că sunt fundamentate. Este adevărat că blocurile electorale s-au compromis, a spus el. Per total, pragul electoral va fi totuşi micşorat de la 6% în 2005 la 5% în 2008 (dacă în lectura a doua se va decide stabilirea acestuia la 5%). Limita de 4% era mai bună pentru imaginea R. Moldova, a menţionat Boţan. În acelaşi timp, el a subliniat că prevederea de a nu permite celor cu antecedente penale nestinse să participe în calitate de concurenţi este extrem de limitativă. Ar trebui să fie lăsat pe seama alegătorului să decidă, dacă astfel de oameni merită sau nu să fie aleşi. În ce priveşte interzicerea persoanelor ce deţin dubla cetăţenie de a ocupa anumite funcţii în stat, analistul a declarat că această limitare ar trebui să existe doar pentru angajaţii din serviciile speciale şi pentru şeful statului.
La finele anului trecut, Parlamentul a aprobat un proiect ce conţine mai multe modificări ale Codului electoral, inclusiv prin majorarea pragului electoral de la 4% în prezent, la 6%, cum a fost la scrutinele anterioare. Proiectul a fost aprobat în prima lectură, cu votul majorităţii deputaţilor, dar a provocat discuţii îndelungate şi a fost criticat de majoritatea opoziţiei.
