Zeci de micuţi cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din 11 raioane ale republicii beneficiază de educaţie incluzivă, fiind parte a proiectului „Pilotarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţământ preşcolar din Republica Moldova”. Un rezultat remarcat de specialişti este faptul că 15 copii cu CES care au fost integraţi anterior în grădiniţe acum merg la şcoală. Printre beneficiile educaţiei incluzive specialiştii subliniază faptul că micuţii cu CES se dezvoltă mai bine, iar copiii tipici cresc mult mai toleranţi şi mai sensibili faţă de necesităţile oamenilor diferiţi de ei.
Asociaţia Keystone Moldova şi Programul Educaţional „Pas cu Pas”, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică, au prezentat exemple de bune practici în cadrul conferinţei naţionale „Educaţia incluzivă timpurie: practici de succes şi lecţii învăţate”. Marcela Dilion, coordonator de proiect la Keystone Moldova, a declarat pentru IPN că atunci când vine vorba despre educaţia incluzivă o problemă nu reprezintă doar atitudinea socială, dar şi infrastructura neadaptată, în special pentru copiii cu dizabilităţi severe. Proiectul „Pilotarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţământ preşcolar din Republica Moldova” a încercat mai mult să promoveze implicarea tuturor actorilor sociali pentru a conlucra întru incluziunea copiilor cu CES.
Proiectul este implementat de la începutul anului 2015, iar până acum s-a reuşit incluziunea a 37 de copii din 11 raioane, dintre care 15 au mers la şcoală. Marcela Dilion apreciază că aceste cazuri reprezintă un succes şi o dovadă că incluziunea educaţională este posibilă dacă se depun eforturi, iar cu cât copilul este ajutat mai devreme, cu atât mai uşor se integrează.
Tatiana David, mamă a unei fetiţe cu CES din raionul Străşeni, a spus că cele mai mari bariere apar din partea maturilor – părinţilor şi cadrelor didactice – pentru că sunt încă multe lacune în formarea educatorilor şi profesorilor în ceea ce ţine de educarea copiilor cu dizabilităţi. Femeia a subliniat că societatea încă nu este bine pregătită să accepte copiii cu CES. „Dacă părinţii nu spun direct că nu acceptă copilul, simţi privirile lor, frica de a se apropia şi a comunica cu un copil cu cerinţe educaţionale speciale”, a spus Tatiana David. În ceea ce ţine de situaţia fiicei sale, femeia spune că nu se confruntă cu reticenţă din partea colegilor, fetiţa se joacă, se încadrează mai uşor în activităţi.
În cadrul conferinţei a fost împărţit şi ghidul „Practici de succes în asigurarea incluziunii educaţionale a copiilor de vârstă preşcolară”, în care sunt prezentate istoriile a 12 copii a căror incluziune a fost reuşită. Din aceste exemple părinţii şi cadrele didactice pot observa că incluziunea se reuşeşte dacă se depun eforturi conjugate din partea tuturor actorilor sociali.
Cornelia Cincilei, directoarea executivă a Programului Educaţional „Pas cu Pas”, a spus că scopul proiectului de pilotare este de a vedea bunele practici, care ulterior să fie preluate de autorităţile centrale şi aplicate pe larg în toată ţara.
