Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) are un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Majoritatea acţiunilor anticorupţie prevăzute de PPŢ şi puse în sarcina Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) şi a Ministerului Justiţiei (MJ) au fost îndeplinite, se menţionează în ultimul raport de monitorizare a implementării PPŢ, prezentat marţi, 10 februarie, de către Alianţa Anticorupţie, transmite Info-Prim Neo. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării pentru ultimul trimestru al anului 2008 şi este ultimul raport lansat de societatea civilă. „Majoritatea acţiunilor prevăzute de PPŢ au fost îndeplinite. CSM şi MJ au depus un efort enorm şi au dat dovadă de voinţă profesională în a implementa aceste acţiuni şi de dorinţă pentru a petrece reforme esenţiale în sistemul judecătoresc”, a declarat Valeriu Zubco, preşedintele Agenţiei pentru Susţinerea Învăţământului Juridic a Organelor de Drept „EX LEGE”, organizaţie neguvernamentală care a monitorizat primul capitol al PPŢ – consolidarea capacităţilor sistemului judecătoresc în combaterea şi prevenirea corupţiei. Agenţia a monitorizat 30 de instituţii judiciare. Valeriu Zubco a menţionat în special schimbările care au avut loc în instanţele-pilot şi anume judecătoriile Rezina, Ungheni, Comrat şi Curtea de Apel Chişinău. „În cele trei instanţe de prim nivel lucrările de modernizare au fost deja finalizate şi azi celelalte instanţe privesc cu invidie schimbările care s-au produs, de exemplu, la Judecătoria Comrat, care se afla anterior într-o stare deplorabilă”, a menţionat Valeriu Zubco. Printre succese trecută în revistă de acesta se numără şi implementarea Sistemului de Distribuire Automatizată a Cauzelor, care funcţionează deja în două instanţe. De asemenea, MJ a iniţiat modificări la codurile de procedură penală şi civilă privind înregistrarea audio/video a şedinţelor de judecată. Astăzi în instanţele-pilot acest lucru se efectuează deja. Au fost create şi funcţionează pagini web ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi ale curţilor de apel, unde cetăţenii au posibilitatea să se familiarizeze cu dosarele puse pe rol, data şi ora şedinţelor de judecată, precum şi hotărârile deja redactate. Totodată, pe pagina CSJ sunt publicate şi hotărârile adoptate de CEDO în cazurile contra R. Moldova. Totodată, „EX LEGE” a constatat că o serie de acţiuni nu au fost realizate complet, termenul fiind deja depăşit. Este vorba de crearea paginii web a instanţelor judecătoreşti, dotarela instanţelor-pilot cu echipament de înregistrare şi soft de transcriere ş.a. Hotărârile judecătoreşti sunt publicate doar parţial pe paginile web a curţilor de apel şi, deşi toate instanţele sunt asigurate cu calculatoare, mulţi judecători continuă să scrie hotărârile pronunţate cu pixul. Guvernul întârzie să aprobe conceptul de finanţare adecvată a justiţiei în scopul asigurării independenţei financiare a sistemului judiciar, iar Parlamentul – modificările la codurile de procedură. În urma unui sondaj, „EX LEGE” a constatat că în unele instanţe, cauzele sunt repartizate la discreţia preşedintelui sau vicepreşedintelui, dar nu aleatoriu. De asemenea, agenţia a constatat că nivelul de salarizare scăzut este unul din factorii principali care generează corupţia din sistem. Această cauză a fost indicată de 96% din judecătorii chestionaţi. 39,7% din judecători au spus că fenomenul este generat de lipsa de integritate şi rezistenţă a judecătorilor. 19,2% au invocat intervenţia politicului în activitatea cotidiană a judecătorilor, iar 11,9% au reclamat corupţia sistemică la numirea în funcţie a judecătorilor. „Atât rezultatele pozitive, cât şi cele negative denotă că mai este mult de făcut pentru a avea un sistem judecătoresc de care să ne mândrim”, a concluzionat preşedintele „EX LEGE”. În opinia lui, monitorizarea sistemului de către societatea civilă trebuie să continue pentru că reforma sistemului judiciar nu a luat sfârşit încă. Prin PPŢ, Guvernul R. Moldova şi-a asumat să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei în cinci domenii. Activitatea Alianţei Anticorupţie de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de MCC şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul PPŢ.