Banca Națională a Moldovei constată că recuperarea banilor de pe urma fraudei bancare – un subiect atât de sensibil pentru întreaga societate – se transformă într-un instrument de scoatere în evidență a imaginii unor politicieni și reflectă o acțiune de dezorientare a publicului. BNM precizează că încurajează faptele și contribuțiile reale, dar nu declarative, și care să aducă o finalizare de succes cât mai rapidă a anchetei și recuperarea mijloacelor financiare sustrase, transmite IPN.
Instituția menționează că demersul avocaților cetățeanului Ilan Șor, adresat inclusiv BNM, poate fi înaintat în cadrul procedurilor judiciare deja pornite. Aceasta deoarece prin sentința Judecătoriei Chișinău din 21 iunie 2017 Ilan Șor a fost recunoscut vinovat de cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Corespunzător, instanța de judecată a stabilit că „prin infracțiunile comise de inculpat, s-a adus atingere patrimoniului Băncii de Economii SA” și că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă, BC Banca de Economii SA, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”.
Cât privește solicitarea „compensării valorii activelor băncilor la data de 27 noiembrie 2014”, potrivit BNM, acționarii cunosc foarte bine – conform legii, creanțele față de o bancă în proces de lichidare se onorează în ordinea priorității claselor de creanțe stabilite. Și creanțele acționarilor se onorează după onorarea tuturor creanțelor creditorilor față de bancă, din activele rămase.
În prezent, BC Banca de Economii SA achită creanțele Ministerului Finanțelor. Totodată, BNM precizează că acționarii BEM nu au contestat actele emise de Banca Națională și nu au înaintat cereri de compensare a valorii activelor deținute.
La sfârșitul lunii aprilie, liderul Partidului politic Șor și fostul președinte al Consiliului de Administrație al BEM, Ilan Șor, a declarat că este gata să returneze suma de bani care i se impută în dosarul furtului miliardului, iar apoi să o revendice de la adevărații beneficiari ai fraudei din sistemul bancar. Acesta a mai declarat atunci că foștii acționari ai celor trei bănci: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, vor cere în instanța de judecată repararea prejudiciului cauzat, iar el este gata să ajute la deconspirarea „adevăraților vinovați ai furtului miliardului și să contribuie la recuperarea banilor furați”.
