Posibile scenarii post-referendum
- 08.09.2010 15:30
- 1294
- 3 minute(ă)
-
Riscul perpetuării la nesfârşit a unor alegeri anticipate este atât de mare, încât
partidele politice sunt aproape obligate să găsească un compromis pentru a evita ridicolul. Aceştia ar trebui să ajungă la un acord şi să voteze preşedintele în
Parlament cu 61 de voturi. De această părere sunt experţii Leonid Litra şi Cornel Ciurea de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În analiza „Referendumul din Moldova: eşec sau o nouă cale?”, citată de Info-Prim Neo, experţii prezintă câteva posibile scenarii post-referendum.
„Cea mai mare problemă este amânarea amendării art. 78 care vizează alegerea directă sau indirectă a preşedintelui. Prin faptul că această problemă a fost lăsată nerezolvată, partidele politice s-au condamnat pe ele însele la o revenire foarte rapidă la această problemă în următorul Parlament, compoziţia politică a căruia se prea poate să fie asemănătoare cu cea actuală”, menţionează experţii IDIS.
Leonid Litra şi Cornel Ciurea sunt de părere că partidele pot schimba Constituţia în actualul legislativ, prin votarea iniţiativei constituţionale înregistrată la Curtea Constituţională în mai 2010, despre votarea preşedintelui în Parlament în 3 runde, ultima permiţând alegerea preşedintelui cu 52 de voturi, adică majoritate simplă. O astfel de decizie va facilita imens alegerea preşedintelui pe viitor şi va anula impasul politic actual, spun experţii.
O altă posibilitate ar fi încercarea de a insista încă odată asupra alegerii directe a preşedintelui, însă această iniţiativă va consuma mult mai mult timp şi este foarte problematică din cauza eşecului recent al referendumului.
Referindu-se la rezultatul referendumului constituţional din 5 septembrie, autorii analizei menţionează că majoritatea partidelor, în special liberal-democraţii şi democraţii, au folosit plebiscitul cu un scop dublu şi contradictoriu: promovarea referendumului şi susţinerea candidatului partidului la prezidenţiale.
Experţii susţin că referendumul era considerat din oficiu ca şi produs de către partidele de la guvernare pentru că trei sondaje difuzate înainte de referendum, indicau, pe lângă sprijinul copleşitor pentru schimbarea art. 78, o prezenţă la vot care oscila între aproximativ 55% şi 70%. Acest fapt a creat o anumită stare de autocomplacere, menţionează experţii IDIS „Viitorul”.
