Ponderea persoanelor din grupurile vulnerabile care își apreciază starea de sănătate ca rea și foarte rea este de trei ori mai mare comparativ cu populația generală. Arată o cercetare realizată de către Keystone Moldova. Acești oameni se confruntă cu probleme grave de sănătate, precizează Ludmila Malcoci, director Keystone și autoare a studiului, transmite IPN.
În pofida restricțiilor pandemice, majoritatea respondenților au avut acces la serviciile medicale primare. Ponderea persoanelor care au accesat serviciile medicului de familie este mai mare în rândul persoanelor cu dizabilități, a celor cu boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, sau a beneficiarilor de îngrijiri paliative, comparativ cu populația generală. Se explică prin faptul că acești oameni au avut necesitatea de a consulta mai frecvent medicul de familie, inclusiv pentru a li se elibera rețete de medicamente compensate. Problematică a fost însă accesarea serviciilor medicale specializate. Din cauza fricii de infectare cu noul coronavirus, a dificultăților de deplasare, dar și a programărilor restricționate, mulți au fost nevoiți să-și amâne vizitele la specialiști. Iar din cauza acestor amânări, fiecare a doua persoană din grupurile menționate a spus că starea de sănătate li s-a înrăutățit.
Peste 70% din persoanele cu dizabilități și peste 80% din persoanele cu boli cronice sau persoanele încadrate în programe de îngrijire paliativă au menționat că trebuie să se deplaseze într-o localitate mai mare, în centrul raional sau chiar la Chișinău pentru a beneficia de servicii de diagnostic. Jumătate dintre ei au acuzat că informația despre serviciile medicale de care au nevoie nu este pe înțelesul tuturor. Iar peste 70% din respectivele persoane au spus că costurile pentru serviciile medicale de care au nevoie nu sunt acoperite suficient din asigurarea medicală. Ponderea persoanelor vulnerabile cărora nu le ajung resurse financiare nici pentru strictul necesar este mult mai mare decât în cazul populației generale. Persoanele sărace și cele în etate nu au acces la echipamente de protecție anti-COVID-19.
Galina Climov, director executiv al Alianței Organizațiilor pentru persoanelor cu dizabilități, a remarcat că accesul la servicii de sănătate se agravează mai ales în situația în care serviciile de infrastructură, dar și serviciile de transport nu sunt asigurate. În Chișinău transportul public este parțial adaptat la necesitățile diferitor oameni. Nu se poate spune același lucru despre unitățile de transport care operează curse interurbane.
Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, cu susținerea căreia a fost realizată cercetarea, a spus că aceasta arată că populația defavorizată sau categoriile vulnerabile de cetățeni au fost afectate disproporționat de către pandemie și efectele sunt îngrijorătoare. Este vorba despre noi bariere care au apărut în calea accesului la servicii medicale sau servicii de îngrijire. S-au observat și efecte financiare, sărăcirea populației din aceste categorii sociale, au apărut mai multe probleme de sănătate mintală. Aceste concluzii servesc pentru o analiză riguroasă pe care să o facă autoritățile.
Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205 populație generală, 20 de persoane cu dizabilități, 200 persoane cu diabet zaharat și 200 de persoane în îngrijire paliativă.
