Politologul Dionis Cenușa susține că ajutorul acordat de Uniunea Europeană, pe timp de pandemie, Republicii Moldova și altor state din Parteneriatul Estic este foarte important, însă nu sunt clare crtieriile după care acest ajutor este acordat fiecărui stat. Partenerii europeni sunt cei care ar trebui să răspundă la aceste întrebări pentru a elimina orice speculație. Pentru că este evident că guvernarea nu își permite să pună asemenea întrebări, întrucât automat va fi blamată că atacă UE, politologul le sugerează politicienilor din opoziție să o facă. Mai ales că Maia Sandu sau Andrei Năstase au mai multă credibilitate la Bruxelles decât tot Guvernul luat împreună, spune Dionis Cenușa, citat de IPN.
Potrivit politologului, Uniunea Europeană reprezintă un ajutor important pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic și nu este o alternativă mai bună pentru țară și regiune decât integrarea europeană. Dar acest lucru trebuie să se bazeze pe evaluări obiective a situației din țară, inclusiv atunci când este vorba despre precondiții politice sau condiționalități care au fost promovate mereu pentru a stimula dezvoltarea democrației moldovenești.
„Am apreciat ajutorul anunțat de UE pentru vecinii estici, nouă zile în urmă, pe 30 martie 2020. Ajutorul a fost promis pentru șase țări, fără concretizare despre câți bani va primi fiecare țară separat. În acel moment, partenerii europeni au anunțat despre realocarea a 140 de milioane de euro pentru necesități imediate și redirecționarea a altor 700 de milioane de euro din alte programe pentru ușurarea poverii impactului socio-economic a virusului. În afara de aceste sume, s-a anunțat despre 100 de milioane de euro pentru sprijinirea ÎMM-urilor. Accesarea a altor 200 de milioane de euro urma să fie simplificată în cadrul inițiativei EU4Business”, menționează politologul într-o postare pe Facebook.
Pe 8 aprilie, Comisia Europeană a dezvăluit distribuția banilor pe țări. În opinia sa, câteva aspecte merită atenție. În primul rând, țările asociate, precum Ucraina, Georgia și Moldova, separat au primit mai mult decât Belarus și Azerbaidjan. Al doilea moment interesant, în opinia sa, ține de faptul că o țară neasociată, dar cu un parteneriat aprofundat cu UE – Armenia – primește cu cinci milioane de euro mai mult decât Moldova. Și, nu în ultimul rând, contează că Ucraina, cu o populație de zece ori mai mare decât Georgia primește practic același volum de ajutor, iar Moldovei îi revine de două ori mai puțin decât Georgiei.
Dionis Cenușa admite că distribuția banilor ar fi contat mai puțin dacă nu era criza COVID-19. Or, Moldova înregistrează cele mai negative date – 1174 de infecții și 27 de decese și se apropie mai degrabă de Ucraina, care are 1668 infecții și 52 de decese (pentru data de 8 aprilie). Cu toate acestea, ajutorul UE dedicat situației de criză COVID-19 nu este repartizat conform criteriilor epidemiologice. Nu numai. Altfel, în opinia sa, nu este clar de ce Georgia cu 211 infecții și trei decese primește 183 de milioane de euro, cu șapte milioane mai puțin decât Ucraina (190 de milioane de euro) care are o populație de 37 de milioane și de opt ori mai multe infecții.
„Cu alte cuvinte, sau Moldova are nevoie de mai mulți bani sau banii pentru Georgia și Armenia trebuiau să fie distribuiți altfel. Lipsește o claritate cu privire la criteriile folosite de către partenerii europeni la repartizarea ajutorului. Au contat aspectele epidemiologice – numărul de infecții, tendințele de infecții, starea sistemului de sănătate publică), cele economice (efectele asupra sectorului real al economiei, sectorul serviciilor, remitențele, altceva), aspectele politice (cum este evaluată guvernarea, relația guvernării cu opoziția etc.)? Cel mai degrabă a fost un set mixt de criterii, dar acest lucru trebuie să îl explice partenerii europeni”, opinează politologul.
Potrivit lui, pe plan economic toate țările vor fi afectate, din motive interne, dar și ca efecte colaterale a dependenței de UE și, mai puțin, a Rusiei. Sectorul medical din Moldova este sub o presiune enormă, mai mare decat alte țări din Parteneriatul Estic, reieșind din populația de 2,9 milioane și numărul mare de infecții. În opinia sa, dacă este vorba de aspecte politice, atunci nu este clar care este lista de probleme adresate autorităților moldovenești. „Dacă sunt probleme legate de condiționalități sau precondiții politice pentru asistența macrofinanciară, atunci care sunt acestea? De ce regimul informal/oligarhic din Georgia nu deranjează măcar la fel de mult ca guvernarea de la Chișinău, o parte din care simpatizează deschis Rusia (socialiștii)? Sunt întrebări pertinente la care trebuie să avem răspunsuri clare pentru a elimina orice speculație, iar partenerii europeni o pot face mai bine decât oricine altcineva?”, se întreabă Dionis Cenușa.
