Politizarea subiectului şedinţei comune de la Iaşi dăunează intereselor Chişinăului, analist
- 28.02.2012 10:54
- 961
- 4 minute(ă)
-
2012-02-28/10:54 Aşteptările de la şedinţa comună a guvernelor Republicii Moldova şi României nu trebuie să fie exagerate. Această şedinţă se va baza pe aspecte strict tehnice, a declarat pentru Info-Prim Neo analistul politic Ion Tăbârţă, vicedirector al Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”. Analistul crede că politizarea acestui subiect de către unele partide politice din Republica Moldova aduce prejudiciu, în primul rând, intereselor naţionale ale Chişinăului. Incitarea emotivă pe „loc gol” de către actorii politici din Moldova dăunează relaţiilor moldo-române şi, drept urmare, acest lucru poate duce la consecinţe negative în relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Ion Tăbârţă susţine că în relaţia moldo-română sunt o serie de subiecte care necesită o atenţie sporită. Începând cu anul 2009, această relaţie a reintrat în normalitate, cele două ţări colaborând prodigios în mai multe domenii. Noua dinamică a relaţiilor moldo-române şi-a găsit expresia în numeroasele vizitele reciproce la cel mai înalt nivel, semnarea mai multor acorduri bilaterale, deschiderea consulatelor etc.
„Şedinţa comună a guvernelor Republicii Moldova şi României, din 3 martie, se înscrie în dinamica relaţiilor moldo-române din ultimii ani. Trebuie de precizat că, dacă pentru Republica Moldova această practică este o premieră, atunci România a mai avut şedinţe comune de guvern interstatale”, a specificat vicedirectorul „Politicon”.
Agenda discuţiilor moldo-române include mai multe subiecte, accentul fiind pus pe examinarea proiectelor de interconectare la sistemele energetice, construcţia unor poduri şi căi de acces şi modernizarea infrastructurii între cele două state. Relaţiile economice nu sunt în acest moment cele mai prolifice, ele având nevoie de o îmbunătăţire considerabilă, notează Ion Tăbârţă. Un subiect aparte al relaţiilor dintre Republica Moldova şi România ar putea fi deschiderea pieţei muncii româneşti pentru muncitorii moldoveni.
Vicedirectorul „Politicon” este convins că subiectul energetic va fi unul dintre principalele la şedinţa comună din 3 martie de la Iaşi. „În acest context este important de menţionat că integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european, precum şi conectarea la infrastructura de transport europeană este practic imposibilă fără o cooperare cu România”, a subliniat analistul.
Cele două state se angajează să realizeze proiecte energetice şi de infrastructură de interes comun. Realizarea unor proiecte conexe, cum ar fi linia electrică de 440 kV Străşeni-Iaşi şi conectarea gazoductului Ungheni-Iaşi la depozitul de gaze de la Mărgineni ar permite aderarea Republicii Moldova la reţeaua europeană a operatorilor sistemelor de transport de energie electrică şi, respectiv, accesul la depozitele de gaze româneşti.
Probabil, construcţia liniilor de cale ferată Iaşi-Chişinău şi Chişinău-Ungheni va fi un alt subiect de discuţie a şedinţei comune de guverne, consideră vicedirectorul „Politicon”. Mai ales, subliniază Ion Tăbârţă, în privinţa acestui subiect s-a convenit în cadrul unei vizite a premierului moldovean Vlad Filat la Bruxelles. „Conectarea infrastructurii de transport feroviar a Republicii Moldova la reţeaua transeuropeană feroviară TEN-T 22 (pe teritoriul României mai sunt alte două reţele transeuropene – TEN-T 7 şi TEN-T 18 n.a.) ar facilita comunicarea feroviară a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, notează Ion Tăbârţă.
Şedinţa va avea loc la Iaşi, 3 martie.
