Lipsa de independenţă a judecătorilor, libertatea prea mare de acţiune a procurorilor, insuficienţa avocaţilor profesionişti şi independenţi, ameninţările din partea poliţiei şi inactivitatea autorităţilor penitenciare, au dus la funcţionarea proastă a mecanismelor de protecţie împotriva torturii în R. Moldova. Aceasta este una dintre concluziile Raportorului Special al ONU pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeapsă, Manfred Nowak, trase din vizita întreprinsă în Moldova, în perioada 4-11 iulie 2008, notează Info-Prim Neo.
Nowak a prezentat miercuri, 16 septembrie, în cadrul unei mese rotunde Raportul „Examinarea problemelor, măsurile întreprinse şi remedierea cazurilor de tortură şi alte încălcări ale drepturilor omului în Republica Moldova”. „Reprezentanţii Guvernului au fost foarte cooperanţi şi au promis sa implementeze imediat recomandările, dar, din păcate, nu am remarcat schimbări după vizita anterioară. Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii nu funcţioneaza mai bine decât funcţiona un an în urmă. Legea cu privire la acest mecanism este foarte ambiguă şi nu precizează care este rolul concret al participanţilor şi corelaţia dintre ei. Ar trebui să existe şi un plan Naţional de Acţiuni în această privinţă”, susţine expertul.
Nowak consideră că evenimentele din 6, 7 şi 8 aprilie 2009 sunt un pas considerabil înapoi în domeniul respectarii drepturilor omului în R. Moldova. „De aceea este important ca toate încălcările care au avut loc atunci, să fie cercetate de organele competente pentru reabilitarea şi compensarea prejudiciilor aduse victimelor şi pentru pedepsirea persoanelor vinovate”.
Întrebat unde este cel mai des întâlnită tortura în R. Moldova, Raportorul Special al ONU a declarat că aceasta are loc mai puţin în locurile de detenţie şi mai mult în secţiile de poliţie în primele ore şi zile de reţinere a suspectaţilor, cu scopul de a obţine de la ei mărturii şi informaţii. Nowak s-a mai referit la condiţiile rele de întreţinere a deţinuţilor în penitenciare şi spitalele de psihiatrie, la traficul de femei şi la „corupţia adânc înrădăcinată în sistemul de justiţie penala”.
Printre recomandările înaintate autorităţilor moldoveneşti se numără stabilirea unor mecanisme eficiente şi accesibile de depundere a plângerilor legate de tortură, stabilirea măsurilor de protecţie şi prevenire a torturii, accelerarea reformelor legate de Procuratura Generală, poliţie şi sistemul penitenciar cu scopul de a le transforma în organisme care să activeze transparent, includerea dreptului la reparaţie pentru victimele torturii şi ale maltratării în legislaţia naţională etc. În acelaşi timp, expertul ONU a recomandat comunităţii internaţionale să extindă suportul financiar pentru modernizarea sistemului penitenciar moldovenesc.
La rândul său, Procurorul General adjunct, Vasile Pascari a recunoscut că „statistica şi evenimentele din aprilie demonstrează că în societate persistă fenomenul torturii”. El susţine că a fost format un grup special de anchetatori din Procuratura Militară pentru a investiga cazurile la care se face trimitere în cererile depuse de către cetăţeni după 7 aprilie. Până în prezent au fost pornite 14 cauze penale.
_.png)
