În Republica Moldova există inegalități semnificative între diferite grupuri sociale. Odată cu trecerea anilor, aceste inegalități nu s-au diminuat semnificativ. Cauza principală este că politicile publice sunt „mioape” în raport cu persoanele vulnerabile. Opinia a fost exprimată de Andrei Brighidin, director de dezvoltare, monitorizare și evaluare din cadrul Fundației Est-Europene, drept concluzie a raportului Studiul „Moldova inegală”, prezentat într-o conferință de presă la IPN.
Potrivit lui Andrei Brighidin, încă din 2015, Moldova și-a asumat angajamentul să asigure implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Unul dintre aceste obiective prevede că nimeni nu va fi lăsat în urma dezvoltării naționale și locale. „Cu regret, după patru ani de implementarea la nivel internațional a Agendei 2030, în Republica Moldova încă autoritățile nu au purces la implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030””, spune acesta. Andrei Brighidin consideră că prea mult timp politicile din Moldova se axează pe dezvoltarea economică sau fortificarea instituțiilor, fără a ține cont de abordarea centrată pe persoană.
Cristina Răilean, secretară a Platformei pentru îmbătrânirea activă, menționează că în Moldova fiecare al cincilea om este vârstnic. Studiul arată că veniturile persoanelor vârstnice nu acoperă strictul necesar. Pentru că principalul venit al vârstnicilor este pensia, Platforma recomandă Guvernului și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să revină la discuțiile privind reforma sistemului de pensii pentru a asigura un trai decent persoanelor vârstnice.
În cadrul cercetării, peste 24% de persoane au afirmat că nu au deloc bani pentru a cumpăra medicamente de 200 de lei. Vârstnicii au acces redus la serviciile medicale chiar dacă au poliță medicală. Peste 40% dintre ei nu se adresează la medici chiar dacă au nevoie, lipsa banilor fiind principalul motiv, dar și dificultatea de a se deplasa la instituțiile medicale. Una din două femei vârstnice este supusă violenței. În marea majoritatea a cazurilor agresorul fiind un membru al familiei. Cazurile nu sunt raportate din cauza stigmei și fricii.
Roman Banari, vicepreședinte al Consiliul Național al Tineretului din Moldova, spune că și tinerii se confruntă cu inegalități. Aceștia participă mai puțin decât cei în vârstă la procesele decizionale care le afectează viața. O problemă ține de accesul la serviciile de sănătate, doar 60% din tineri au poliță de asigurare medicală. Motivul ar fi creșterea numărului tinerilor neîncadrați în muncă. Studiul mai arată că tinerii lucrează cel mai des în condiții informale. De asemenea, 40% din fetele respondente au declarat că au fost supuse violenței în familie.
Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în Parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).
