Politicienii moldoveni se conformează într-un mod minimalist cu recomandările anti-corupţie ale UE: creează noi instituţii, dar le alocă resurse insuficiente; numesc experţi credibili la conducerea instituţiilor, dar le acordă responsabilităţi neclare; adopte legile cerute, dar le diluează conţinutul. Aceste constatări se conţin în numărul 3 al publicaţiei Policy Brief, transmite IPN.
În raport se menţionează că deşi au fost create instituţii noi, nu a existat şi nu există o strategie generală, ci mai degrabă paşi singulari care vizează respectarea unor cerinţe specifice ale Uniunii Europene. Fragmentarea instituţională este o problemă gravă, cauzând multe blocaje şi oportunităţi pentru cei interesaţi de aceste blocaje. De exemplu, cazurile de corupţie sunt iniţiate ori de Centrul Naţional Anticorupţie, ori de Ministerul Afacerilor Interne, însă după etapa iniţială cazul trebuie să fie supravegheat de către un procuror de la Procuratura Anticorupţie - o divizie specială în subordinea Procurorului General. Asta înseamnă că pe acelaşi caz responsabilitatea se împarte între instituţii diferite, procurorii şi poliţiştii sunt mai degrabă în concurenţă decât în parteneriat.
Autorii raportului subliniază că în Moldova pluteşte suspiciunea larg răspândită că oligarhii politici controlează într-un mod neoficial aceste instituţii slabe. Distincţia dintre politicieni şi oameni de afaceri este greu de făcut în Republica Moldova, iar partidele politice sunt anexe ale unor persoane din topurile cu cei mai bogaţi moldoveni. Conflictele personale dintre fostul prim-ministru Vlad Filat şi fostul vicepreşedinte al Parlamentului Vlad Plahotniuc au cauzat mai multe crize guvernamentale care au subminat eficienţa coaliţiei pro-europene. Mulţi alegători au ajuns să asocieze Uniunea Europeană însăşi cu coaliţia guvernamentală, iar această percepţie în rândul oamenilor devine din ce în ce mai frustrantă pentru diplomaţii europeni aflaţi la Chişinău.
În raport se menţionează că după toate crizele a fost semnat Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE. Acesta este însoţit de o Agendă de Asociere. Aceasta propune o listă de priorităţi pentru cadrul comun de activităţi din perioada 2014-2016, având scopul de a spori gradul de aplicare al Acordului. Capitolele privind Justiţia şi Drepturile Omului stabilesc obiective ambiţioase privind lupta anticorupţie, recomandând Guvernului Republicii Moldova să asigure independenţa Centrului Naţional Anticorupţie, să ia măsuri în direcţia consolidării independenţei instituţiilor din sectorul justiţiei, să pună în aplicare un nou sistem al răspunderii disciplinare pentru judecători, să consolideze capacitatea operaţională a Comisiei Naţionale de Integritate etc.
Autorii raportului subliniază că, pe termen mediu, UE ar trebui să încurajeze în Moldova fuziunea dintre Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, cu scopul de a aduce sub aceeaşi umbrela anchetatorii şi procurorii, o revizuire a cadrului juridic al Comisiei Naţionale de Integritate, cu scopul de a clarifica responsabilităţile şi partajarea puterii în conducerea instituţiei, o analiză a legilor penale şi administrative pentru a permite sancţiuni cu adevărat serioase pentru actele de corupţie.
Policy Brief a apărut în cadrul Dialogului Think Tank UE-Moldova, un proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România, prin Programul Oficial de Asistenţă pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) – Centrul Regional Bratislava.