Politicienii din Moldova şi din toată lumea vor să controleze presa, însă nu peste tot au această posibilitate, inclusiv, în statele europene, unde există un nivel înalt al culturii politice. De această părere este directorul ziarului Panorama, Dmitri Ciubaşenco, invitatul dezbaterilor publice „Presa scrisă şi on-line privită prin prisma culturii politice: „Responsabilitatea pentru „cei îmblânziţi -2”, organizate de Info-Prim Neo. În context, invitaţii au opinat că instituţiile presei scrise şi on-line din Moldova au dreptul la promovarea unei linii politice cu condiţia ca ea să fie declarată în mod onest, dar să nu se declare independente, în realitate fiind instrumente de manipulare politică. Dmitri Ciubaşenco a declarat că peste tot în lume există tentative de a controla presa, însă nu în toate statele acest lucru este posibil. Ciubaşeco a adus exemplu când preşedintele Germaniei a dimensionat după mai multe scandaluri, inclusiv în urma tentativei de a face presiuni asupra unor jurnaliştii, în special asupra redactorului-şef de la publicaţia „Bild”. Cât priveşte situaţia din Republica Moldova, Dmitri Ciubaşenco a precizat că toţi politicienii vorbesc despre libertatea presei, însă nu întotdeauna sunt sinceri. „În opinia mea, toate aceste declaraţii sunt făţarnice, pentru că politicienii îşi doresc să controleze presa şi asta şi o fac”, a notat Dmitri Ciubaşenco. De multe ori, presa moldovenească, atunci când investighează un caz, vede în sursa sa stăpânul său şi atunci nu-i mai poate pune întrebări incomode. Totodată, chiar dacă unii politicieni nu deţin o publicaţie, aceştia ştiu să o manipuleze. Expertul permanent al dezbaterilor Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a vorbit despre o vizită a sa la redacţia unei publicaţii din Germania, în capitalul căreia un partid deţine o cotă 24. Întrebată administraţia ziarului, dacă acest partid se implică în politica editorială, aceasta a râs şi a spus că nu. Managerul ziarului a explicat că acum 20 de ani a existat o astfel de tentativă, însă vânzările ziarului au scăzut brusc, pentru că cetăţenii au înţeles că se face partizanat. Atunci şi partidul a renunţat la această practică, preferând să beneficieze, ca şi mai înainte, doar de sursele financiare provenite din vânzările ziarului. „Cetăţeanul german nu poate fi minţit, el simte, înţelege ce i se prezintă şi acesta e un indicator că în această ţară nivelul de cultură politică este înalt. Şi partidul a renunţat pentru că a înţeles că pierde bani, pierde ziarul şi pierde încrederea cetăţenilor. În situaţia Republicii Moldova cred că nu este aşa, pentru că suntem o societate în tranziţie, suntem o societatea cu o cultură rurală”, a notat expertul. În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de ziare în care linia promovată de redacţie să fie clară. O ieşire din situaţie ar fi existenţa mai multor surse media, pentru ca omul să poată analiza şi să compare. Viorel Mihail, redactorul-şef al ziarului Săptămâna, este de părere că o publicaţie ar putea să colaboreze cu anumiţi politicieni, în cazul în care instituţiei media împărtăşeşte aceleaşi viziuni pe care le are un politician anume. Viorel Mihail a mai spus că nu consideră o ruşine atunci când un ziar colaborează cu un politician în aceste condiţii, pentru că această relaţie nu înseamnă că politicianul dictează cum să se scrie. Georgeta Stepanov, decan al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (USM), membru al Consiliului Presei, a declarat că mass-media nu este un canal care transmite doar informaţie obiectivă, pentru că în acest proces este implicat factorul uman şi viziunile subiective îşi lasă amprenta asuprea felului de a reflecta realitatea. Potrivit decanului, nu este atât de periculoasă presa de partid care recunoaşte că aparţine cuiva şi te lasă să alegi, dacă o cumperi sau nu, dar e mai grav atunci când cumperi un ziar care se declară independent şi îţi dai seama că eşti manipulat şi prostit. „Mă deranjează atunci când ziarele se declară că sunt independente, dar, de fapt, se transformă în instrumente de promovare a imaginii anumitor politicieni”, a menţionat Georgeta Stevanov. Dezbaterea publică cu tema: „Responsabilitatea pentru „cei îmblânziţi -2”, ediţia a XII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, este a XII-a ediţie din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat de Info-Prim Neo cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.