Politicienii care discută crearea majorităţii parlamentare pro-europene dau dovadă de lipsă a bunului simţ şi a respectului faţă de alegători ţinând în secret discuţiile pe care le poartă de mai bine de 2 săptămâni. Astfel de opinie au reprezentanţii unui şir de platforme ale societăţii civile, participanţii la dezbaterea cu tema: „Societatea şi clasa politică însuşesc nesatisfăcător caracterul public al negocierilor pentru crearea coaliţiei guvernamentale: motive, pericole, soluţii” organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei ADEPT, expertul permanent al proiectului IPN, a opinat că, din lipsă de informaţii despre ce se discută, oamenilor nu le rămâne decât să ironizeze pe seama politicienilor. „Toată lumea ştie că noi, cetăţenii, am fost decepţionaţi de modul cum a fost guvernată ţara, iar cei care ne-au guvernat şi-au primit mandatele înapoi. Cred că lipseşte motivaţia cu desăvârşire, aceasta trebuie să ne deranjeze, deoarece cei cu năravuri pitoreşti nu vor renunţa la ele. Ei până la 30 decembrie pot negocia, căci atunci trebuie să se întrunească în şedinţă de Parlament. Aşteptarea mea este că vom fi ignoraţi până atunci, iar până atunci nu ne rămâne decât să dăm curs imaginaţiei noastre. Eu cred că salvarea noastră este să ironizăm şi să-i ironizăm fără cruţare, deoarece ei nu merită altceva decât luarea în derâdere”, a spus expertul.
Arcadie Barbăroşie, membru al Iniţiativei „Pentru o Guvernare Responsabilă”, a spus că atunci, când societatea civilă a propus să fie transparenţă, s-a dorit ca politicienii să manifeste stimă faţă de alegători, să spună cum negociază, ce priorităţi au. „Poate ei nu ştiu ce să facă, poate nu pot scrie un program, poate nu le ajung miniştri, noi îi putem ajuta, acesta fost sensul adresărilor noastre. Noi nu vrem să se uneltească în spatele nostru. Or, eu am impresia că aleşii noştri cred că, odată terminată campania, nu mai trebuie întrebat cetăţeanul. Ei au încercat să demonstreze pe parcursul celor 5 ani că interesele lor sunt divergente nu convergente, de aia ne-am adresat ca să-i ajutăm să facă aceste interese convergente. Impresia mea e că s-a pornit cu piciorul stâng la aceste negocieri”, a subliniat Arcadie Barbăroşie..
Lilia Snegureac, secretara Platformei Societăţii Civile „Pro-Europa”; a remarcat că situaţia creată cu negocierile ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. „Eu nu mă aşteptam că vor ieşi cu anunţuri despre negocieri. Eu mă aşteptăm ca cineva să vină şi să ofere întregii societăţi certitudinea că rezultatele negocierilor vor fi făcute publice. Până la urmă ştim ce a ieşit din secretomania anterioară, au ieşit la suprafaţă obidele, şantajul, manipulările care au dus la căderea unui guvern. Noi nu suntem aici pentru a bate în ei, ci pentru a-i ajuta, deoarece este în interesul nostru să nu admitem alegeri anticipate. Noi dorim să întindem o mână de ajutor. În timpul campaniei această mână a fost înhăţată în timpul alegerilor, iar după este ignorată. Cred că de aici vor avea de pierdut cu toţi”, a specificat secretara Platformei Societăţii Civile „Pro-Europa”.
Vladislav Gribincea, reprezentant al 27 ONG-uri din domeniul justiţiei şi drepturilor omului, a menţionat că legislaţia nu stabileşte regulile de purtare a negocierilor, însă ţine de bun simţ ca cei care negociază să-i împace pe cei care i-au votat. „Cetăţenii au ales pentru parcursul ţării nu pentru aceşti politicieni. Transparenţa este ceva care politicienii o datorează întotdeauna, nu mai este spaţiu pentru declaraţia „lăsaţi-ne în pace să negociem”, noi am văzut ce negocieri au avut anterior. Cele 3 sau 4 partide care negociază acum crearea coaliţiei de guvernare, 3 au fost deja într-o coaliţie şi nu şi-au îndeplinit planul stabilit anterior. Ei nu au pe substanţă ce negocia. Întrebarea este ce negociază ei timp de 17 zile, nu cumva funcţii? Cred că ar trebui să se anunţe populaţia ce se întâmplă”, a menţionat Vladislav Gribincea .
Vitalie Meşter, directorul Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, reprezentant al Consiliului Naţional al ONG, a spus că nu acceptă termenul de negocieri. „Eu cred că trebuie să existe un dialog, nu negocieri şi partajări. Partidele de la guvernare au fost creditate cu încredere pentru încă 4 ani, posibil a fost pentru ultima dată, iar acest credit va începe să se stingă la alegerile locale, dacă până atunci lucrurile nu se vor schimba simţitor. La noi lipseşte cultura politică, lipseşte un raport privind ceea ce s-a făcut de către partidele de la guvernare pe parcursul acestor ani, lucrurile nu s-au schimbat, doar lozincile. La noi lipseşte responsabilitatea colectivă a coaliţiei de guvernare. Mulţi din clasa politică nu-şi dau seama că salariile lor sunt formate din banii publici, iar bunăstarea lor se datorează contribuţiilor noastre, iar noi, cei din societatea civilă, încă nu avem dârzenia de a-i trage la respect”, a opinat Vitalie Meşter.
Preşedinta Consiliului Naţional al ONG-urilor, Ecaterina Mardarovici, a menţionat că politicienii denotă lipsă de respect pentru societate. „Politicienii nu înţeleg că ne datorează informaţii, ei negociază nişte afaceri publice şi ne datorează transparenţă. Cel puţin trebuie să pună cap la cap promisiunile ca să vadă unde se va ajunge cu NATO sau fără, înainte sau înapoi etc. Ei sunt obligaţi şi nu mai trebuie să acceptăm expresii ca „lăsaţi-ne în pace să negociem”. Cu regret clasa politică din Moldova cu greu scapă de anumite apucături. Partenerii de negocieri se gândesc mai mult la acele portiţe pentru a-i trage în ţeapă pe ceilalţi parteneri de coaliţie. Ar fi trist, dacă se va întâmpla şi de această dată acest lucru, iar secretomania ne face să credem că e posibil şi acest lucru. Cred că ar trebui să acţionăm mai activ, să ieşim în piaţă sau unde se adună ei şi să le cerem socoteala”, a subliniat Ecaterina Mardarovici.
Dezbaterea cu tema: „Societatea şi clasa politică însuşesc nesatisfăcător caracterul public al negocierilor pentru crearea coaliţiei guvernamentale: motive, pericole, soluţii” este ediţia a XXXVI-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
