Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 deputați, 50 aleși în circumscripția națională, în baza votului reprezentării proporționale, și 51 aleși în circumscripțiile uninominale, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. După confirmarea alegerilor și validarea a cel puțin 2/3 din deputați, președintele Republicii Moldova convoacă Parlamentul în sesiune specială de constituire. Sunt prevederi ale Codului regulilor și procedurilor parlamentare, aprobat astăzi, 22 noiembrie, în primă lectură, transmite IPN.
Codul reglementează modul de organizare și funcționare a Parlamentului, a raporturilor juridice dintre Parlament și alte autorități, stabilește statutul deputatului și a funcționarului parlamentar. Potrivit proiectului, jurământul depus de deputați va avea și o variantă fără formulă religioasă. Astfel, jurământul se va încheia cu fraza: „Așa să mă ajute Dumnezeu!” sau „Jur/făgăduiesc pe onoare și conștiință”. Deputatul PSRM, Vasile Bolea, a menționat că din jurământ ar trebui să nu lipsească făgăduința deputatului de a nu trece dintr-o fracțiune în alta, astfel îndreptățind încrederea care a primit-o din partea poporului.
Ședința de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată, potrivit proiectului, de președintele legislaturii anterioare, dacă acesta mai este deputat. În caz contrar, ședința este prezidată de cel mai în vârstă deputat până la alegerea noului președinte al Parlamentului. Președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, a spus că nu înțelege motivul pentru care președintele legislaturii anterioare ar trebui să prezideze ședința de constituire a noii legislaturi. În opinia sa, mai potrivit ar fi să o facă decanul de vârstă, poate, alături de cel mai tânăr deputat.
Codul regulilor și procedurilor parlamentare, votat în primă lectură, prevede că fracțiunile parlamentare pot fi constituite din cel puțin șase deputați, față de cinci cum este acum. Președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, a comentat că este o încălcare din moment ce un partid poate accede în legislativ și cu 6% din voturi, iar aceasta ar însemna 3-4 mandate de deputat, insuficiente pentru a crea formațiune potrivit noilor reglementări. Democratul Sergiu Sârbu, care a prezentat proiectul, a spus că, în acest caz, pot fi create grupuri parlamentare din 2-5 deputați.
Codul mai prevede că deputații care nu fac parte dintr-o fracțiune sau grup parlamentar se consideră deputați independenți. În cazul în care deputații doresc să constituie o fracțiune parlamentară după expirarea termenului de zece zile de la data constituirii Parlamentului nou ales, aceștia o pot face doar la deschiderea următoarei sesiuni ordinare a Parlamentului. Deputatul care a părăsit fracțiunea sau a fost exclus din rândurile fracțiunii, poate face parte dintr-o altă fracțiune parlamentară doar după expirarea unei perioade de șase luni, timp în care este considerat deputat independent.
Majoritatea parlamentară este considerată fracțiunea, alianța/coaliția fracțiunilor, grupurilor parlamentare, deputaților neafiliați, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleși.
Proiectul mai prevede că limba de lucru în Parlament este limba româna. Actele Parlamentului se întocmesc și se adoptă în limba română și se traduc și se publică în condițiile Legii cu privire la actele normative. Alexandr Bannicov, deputat PDM, a propus ca, în loc de limba română, în text să se indice „limba de stat”. Colegul său de fracțiune, Sergiu Sârbu, a menționat că autorii nu sunt împotriva acestui amendament. Iar Roman Boțan, deputat PL, le-a spus autorilor că demonstrează duplicitate. „Proiectul prevede clar că limba de lucru în Parlament este româna. Actele legilor se adoptă în limba română. De ce nu încercăm să facem coeziune în societate pe problema lingvistică și nu să o diferențiem pe criterii politice? Aceste prevederi trebuie păstrate, din punctul meu de vedere”, a spus deputatul.
În relația cu șeful statului, Codul prevede că interimatul temporar conduce la înlocuirea temporară de către președintele Parlamentului sau de primul-ministru a președintelui Republicii Moldova, fără degrevarea lui din funcție, până la revenirea acestuia în funcție sau până la constatarea de către Curtea Constituțională a interimatului funcției de președinte al Republicii Moldova. Interimatul temporar intervine în cazul în cazul concediului președintelui, plecării temporare a președintelui în străinătate în vizită privată, în caz de boală în urma căreia nu-și poate îndeplini temporar atribuțiile.
În luările de cuvânt, Vlad Batrîncea, deputat PSRM, a declarat că prin respectivul Cod se încearcă obținerea controlului asupra următoarei componențe a Parlamentului. „Se vrea obținerea unei monarhii parlamentare”. Potrivit deputatului, regulamentul este complet antidemocratic și a propus scoaterea acestuia din procedura de vot.
Ion Apostol, deputat PL, susține că autorii proiectului se grăbesc să îl aprobe ca să inducă opinia publică spre o agendă falsă și pentru a distrage atenția societății de la furtul miliardului, demisia guvernatorului Sergiu Cioclea, rezoluția Parlamentului European etc.
Ziua Parlamentului se sărbătorește la data de 23 mai.
