Intrarea în vigoare a noului Cod al educației nu a adus o diminuare semnificativă a fenomenului de plăți informale în învățământul general. Dimpotrivă, plățile informale au crescut atât ca volum, cât și ca frecvență. Totodată, ca urmare a intrării în vigoare a Codului de etică al cadrului didactic, fenomenul plăților informale a trecut în zona gri, fiecare al treilea respondent al unui studiu sociolog refuzând să răspundă la întrebările privind nerespectarea acestuia. La aceste concluzii au ajuns autorii unei cercetări cu privire la plățile informale în școli, realizate de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.
Studiul, prezentat într-o conferință de presă la IPN, denotă că pe parcursul ultimilor ani, plățile informale în instituțiile de învățământ general au crescut de două ori – de la 541,5 milioane de lei în anul 2015, până la 1130,9 milioane de lei în anul 2017. În raport cu bugetul alocat învățământului general de către stat, aceste plăți au constituit aproximativ 17% în anul 2017. Dacă în anul 2015 plățile informale, în raport cu banii alocați de stat pentru un elev, constituiau 1/5, în anul 2017 acest raport a crescut până la 1/3, adică aproape de două ori. „Codul educației și Codul de etică deocamdată nu au avut efectul scontat. Pedalarea metodelor administrative este ineficientă. Trebuie schimbată optica în abordarea acestei probleme și mai mult trebuie de lucrat cu părinții”, subliniază Anatol Gremalschi, unul dintre autorii studiului, expert în politici educaționale.
„Nu vreau să ating tema școlilor mici, pentru că este una delicată în perioada preelectorală, dar cei care sunt specialiști în educație înțeleg foarte bine – nu vei preda într-o școală mică două limbi străine cu profesori profesioniști, așa cum cere Codul educației. Cu toată dragostea față de localitățile mici, din care am provenit mulți dintre noi și am ajuns la Chișinău, trebuie să recunoaștem că în general pe atunci școlile erau concentrate în localitățile mari, erau create condiții pentru copiii din localitățile mici ca să acceadă la studii”, a declarat Anatol Gremalschi.
Potrivit lui, după procentul din PIB alocat învățământului, Republica Moldova ocupă unul dintre primele locuri în Europa, ajungând și la 9%. Însă acești bani sunt utilizați ineficient, fapt ce impune familiile cu venituri mari să găsească soluții – fie plătesc pentru ore suplimentare, fie fac anumite cadouri cadrelor didactice pentru a atrage favoruri academice.
Autorii cercetării consideră că o diminuare semnificativă a fenomenului plăților informale ar putea fi asigurată prin implementarea de facto a documentelor, printre care și Codului de etică al cadrului didactic, precum și prin schimbarea mentalității anumitor categorii de părinți.
Studiul „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli” a fost realizat cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova. Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național cu o eroare de ±4% și sunt comparabile cu cele ale studiilor similare, efectuate în anii 2006 și 2012.
