În pandemie, autoritățile au avut de rezolvat o problemă tare delicată – cum să oprească răspândirea noului coronavirus, fără a opri răspândirea cunoștințelor în rândul noii generații. Școala pe timp de pandemie este subiectul episodului 8 al podcastului „Asta-i situația!”. Moderatorii Victoria Coroban și Andrei Lutenco nu au reușit să discute cu reprezentanții Ministerului Educației. Însă au reușit să discute cu Natalia Revenco, profesoară de limbă și literatură română la Liceul „Mihai Viteazu” din Chișinău, și Elena Vatamanu Mărgineanu, elevă în clasa XII la un liceu din capitală, care au fost de acord să-și împărtășească experiențele. La fel, ei au discutat cu Mariana Ianachevici, de la Asociația pentru Abilitarea Copilului și Familiei AVE, despre cum s-au descurcat autoritățile în această perioadă și unde e loc de mai bine, transmite IPN.
Pe 11 martie 2020, autoritățile moldovenești au închis toate școlile drept măsură antipandemică. Circa 434 de mii de elevi din toate instituțiile de învățământ au fost nevoiți să învețe de acasă. „La început era incredibil. Ni se părea că a doua, a treia zi vom fi sunați că totul a fost un coșmar și revenim. Retrospectiv, experiența asta pentru mine a fost de-a dreptul dramatică”, povestește profesoara Natalia Revenco.
„Se redusese totul la predarea materiei. De ce s-a fugit în învățământul modern la aceea s-a ajuns. Adică se realiza învățământ doar pe dimensiunea asta – să știe și să știe să facă. Dar predarea față în față presupune și cealaltă dimensiune, care e greu de realizat în învățământ, adică cea care se ocupă de formarea personalității, iar aflarea, empatizarea aceasta în sala de clasă este atât de importantă”, subliniază pedagogul.
Lipsa socializării „pe viu” este marele regret și al Elenei Vatamanu Mărgineanu: „Noi suntem generația care a [sărbătorit] 18 ani pe Zoom… Ceea ce cred că am ratat eu în general au fost anii de liceu ... am ratat să mă întâlnesc firesc cu toți colegii mei”. „Nu știu dacă în decursul semestrului al doilea din clasa 11-a am avut până la urmă parte de toate obiectele, întrucât erau profesori care ne ziceau că, uite, faceți un proiect și mi-l trimiteți și e în regulă. Bine, sigur că au fost avantaje, [...] profesorii care știau că anumiți elevi își vor lua disciplina lor la BAC au creat și mape pe Drive în care noi puteam să colectăm informații”, spune Elena, care se pregătește și de absolvire.
Strict din punct de vedere epidemiologic, închiderea școlilor a funcționat. Dar școlile nu puteau rămâne închise total pentru mult timp, din cauza enormei presiuni sociale.
Mariana Ianachevici spune că statul nu le-a oferit oportunități părinților. „Pentru părinți, școala și grădinița au fost salvarea”. Potrivit ei, nu e de mirare că au apărut petiții și proteste pentru redeschiderea școlilor. Așa că, spre sfârșitul verii trecute, autoritățile din educație anunțau șapte scenarii posibile: de la toți elevii la școală – în unul sau două schimburi, la toată lumea online, plus variante combinate. Fiecare școală a avut libertatea să aleagă, cu implicarea părinților, formatul care i se potrivește mai bine, ceea ce este apreciabil. Dar se pare că nu toate detaliile au fost gândite.
Mariana Ianachevici este de părere că autoritățile au pierdut ocazia – cele trei luni de răgaz firesc oferite de vacanța de vară – pentru a ajusta scenariile. „Trebuia să lucreze și la calitate mai bună pentru școala online, dar și la școala online adaptată pentru copiii cu cerințe educaționale speciale”.
În podcast se mai spune că în variantele în care lecțiile au presupus componenta online, accesul la educație a însemnat și acces, sau lipsa acestuia, la tehnologii. Nici aceste detalii nu au fost prevăzute, deși vara trecută existau deja date despre accesul copiilor și profesorilor la calculatoare, telefoane inteligente și internet. Vorbim de 16 mii de elevi (4,8% din total) și trei mii de pedagogi (10,6%), nu mai puțin. Cei mai dezavantajați sînt cei din mediile rurale. Și doar în aprilie, anul ăsta, autoritățile au anunțat că vor distribui 10 mii de laptopuri prin țară.
Podcastul integral poate fi ascultat online. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.
